Tradiţional, ţăranul român creşte în gospodăria sa cel puţin un porc, dacă nu chiar mai mulţi. Acesta este hrănit cu orice este rest animal sau vegetal, inclusiv cu resturi de la masa familiei. Aici este problema.
De ce nu poate fi eradicată pesta porcină africană
Creşterea aceasta în gospodărie a porcului este atributul comunităţilor rurale sărace. Şi, cu cât acestea sunt mai sărace, condiţiile sanitar-veterinare de creştere a suinelor sunt mai precare şi duc la răspândirea peste porcine.
Porcul mistreţ, vector primar
Trebuie numai să analizezi lanţul trofic al pestei porcine. Mistreţul este vectorul primar al virusului. Este de ajuns un singur exemplar infectat şi sunt puse bazele unei răspândiri a virusului.
Porcul mistreţ este un animal extrem de inteligent şi dinamic, care se deplasează rapid, pe distanţe mari, căutând mâncare. El nu se opreşte la frontieră, spunându-şi: "Hopa! Nu vreau să intru în România! Sunr porc mistreţ ucrainean!".
Peste tot pe unde trece, râneşte, căutând mâncare. Secreţiile şi excreţiile lăsate de el (prin salivă, lacrimi, sânge, fecale, urină etc.), dacă e infectat, sunt purtătoare de virus. Ţânţarii şi, în general, insectele sunt al doilea vector primar. Acesta este prima etapă a transmiterii virusului pestei porcine.
Semivagabonzii
În comunităţile rurale sărace din România, ţăranul duce porcii pe câmp şi îi lasă acolo dimineaţa, să se descurce pe cont propriu. Seara, vine şi îi ia, închizându-i în ţarc.
Semivaganbondul caută mâncare şi râneşte şi el pe unde a făcut-o şi porcul mistreţ, infectându-se. Seara, gospodarul duce în curtea sa pesta porcină africană.
Transmiterea la ferme şi combinate
De regulă, unii dintre aceşti ţărani lucrează în ferme şi combinate de creştere la tiraj mare a suinelor. Dacă ţăranul a adus, aşa cum am explicat mai sus, pesta porcină la el în casă, se poate dezinfecta oricât, deja este purtător al virusului, chiar dacă pe el nu îl afectează.
Se duce la muncă, în combinat, trece prin dezinfectarea draconică de la intrarea în zona de lucru şi intră cu virusul în el, transmiţându-l la suinele crescute în combinat. Epidemia este gata, spun surse experte, precum medicul veterinar Dorin Cojocaru.
Factorul de multiplicare
În prezent, în mediul rural din România, există un număr nedeterminat de porci domestici, pe care ţăranii îi achiziţionează la negru.
Achiziţia la negru este făcută pe buza camionului, de la contrabandişti care aduc de exemplu din Bulgaria purcei întârcaţi de cel mult 10 luni.
S-a trecut de mult de la creşterea unui porc la creşterea a 30-40 de porci, în adevărate mici ferme private, ce funcţionează la negru.
Să vină medicul veterinar la un astfel de "întreprinzător", să-i ceară să intre în legalitate? Riscă să fie gonit cu bâta, de porcar şi de angajaţii acestuia.
Existenţa acestor mici ferme ilegale reprezintă un factor de multiplicare epidemică. În ultimii ani, Ministerul Agriculturii încearcă să îi oblige pe porcarii independenţi să se conformeze, segmentând lanţul trofic descris de noi aici.
Prin măsuri de forţă, este practic imposibil. Acum, fostul lider ProAgro, Emil Dumitru, actualmente deputat PNL, încearcă să legidereze ca fiecare ţăran care acceptă să renunţe la porcii lui să primească 1.000 de lei de porc.
La cifra enormă de porci vizaţi, este greu de crezut că statul român poate asigura banii. Aşa cum, pe de altă parte, este clar că Dumitru nu a făcut anterior un studiu de impact bugetar.
Congelarea epidemiei
Acum câţiva ani, când vedeau că inspectorii sanitari şi jandarmii veneau să le sacrifice porcii suspecţi de pestă, ţăranii îşi sacrificau animalele. Comunele şi satele din judeţul Brăila de exemplu erau străbătute de guiţăturile ascuţite ale animalelor sacrificate.
Carnea era pusă la garniţă sau congelată. Apoi, nepoata, studentă la Cluj, ducea în trollerul ei de voiaj, la facultate, pesta porcină africană. Iar în primăvara următoare, când se ducea la Bonţida, la iarbă verde, la picnic, ajuta la augmentarea pestei porcine, într-un nou arc epidemic.
Aşa cum se întâmplă şi acum. De aceea, o stopare a puseelor de epidemie de pestă porcină pe termen scurt nu e posibilă. Practic, la Brăila din exemplul nostru timp de 2-3 ani nu ar trebui să se crească porci, ceea ce este imposibil.
