Cum li s-au mărit inutil românilor veniturile. Banii dispar în inflaţie, când cresc preţurile. Anul trecut, Guvernul a mărit în diferite feluri veniturile populaţiei, dar puterea de cumpărare în termeni reali a scăzut.
Degeaba ai creştere de venit, dacă banii, aparent mai mulţi, pe care îi primeşti, se duc mai rapid, pe bunuri şi servicii mai scumpe.
Cum li s-au mărit inutil românilor veniturile. Banii dispar în inflaţie, când cresc preţurile.
Practic, sunt produse care s-au scumpit, înghiţind creşterile de venituri. Românii au scos mai mulți bani din portofele sau conturi pentru plata mărfurilor alimentare, nealimentare și a serviciilor, față de decembrie 2023, conform datelor publicate de Statistică.
Mărfurile alimentare s-au scumpit cu 5,64%, cele nealimentare cu 7,36%, iar serviciile cu 10,91%. Datele publicate de INS arată că, în privința mărfurilor alimentare, acestea s-au scumpit în medie cu 5,64%, anualizat, adică în comparaţie cu ianuarie 2023.
Citeşte şi: Ce produse s-au scumpit în luna ianuarie? Berea și peștele, în top
Cele mai mari creşteri de preţuri sunt la peşte proaspăt (14,25%), conserve din fructe (13,77%) şi bere (13,36%). Cel mai mult s-au scumpit alte legume şi conserve de legume (+3,92%), conservele din fructe (+3,74%) şi fructele proaspete (+3,37%).
Preţul detergenţilor a urcat cu 22,60%, comparativ cu ianuarie 2023, serviciile poştale s-au scumpit cu 26,64%, iar serviciilor de apă, canal şi salubritate cu 17,76%.
Citeşte şi: Inflația ar putea depăși estimarea BNR. Politicile fiscale ale guvernului aduc scumpiri masive
Dintre mărfurile nealimentare, în ianuarie 2024, faţă de ianuarie 2023, cel mai mult s-au scumpit detergenţii, cu 22,60%, articolele chimice, cu 16,15%, şi articolele de igienă, cosmetice şi medicale, cu 14,99%.
Foto: INQUAM PHOTOS / Octav Ganea
Inflaţie înseamnă creşterea preţurilor. Concret, datele de mai sus au fost efectul faptului că rata anuală a inflaţiei a urcat în luna ianuarie, la 7,41%, de la 6,61%, în decembrie, în condiţiile în care mărfurile alimentare s-au scumpit cu 5,64%, cele nealimentare cu 7,36%, iar serviciile cu 10,91%, potrivit datelor Statisticii.
Citeşte şi: Inflația a crescut din nou. 7,4% în ianuarie. Scumpiri la alimente, servicii și bere
Teoretic, poţi să ai bani mult mai puţini în buzunar, mult mai puţini decât cei de acum, dar forţa de cumpărare să fie mai mare şi să simţi că prosperi, că banii sunt ieftini. Ori poate să te întorci la anii 90, când toţi eram milionari şi nu ne ajungeau banii deloc.
Poţi să ai, teoretic, un venit lunar de 500 de lei şi să faci cu aceşti bani mai mult decât cu 10.000 de lei, de acum. BNR avertiza încă din toamnă că rata inflației, la începutul acestui an, urmează să crească sub impactul introducerii unor noi taxe și impozite.
Este vorba despre măsurile fiscale luate anul trecut, generate de faptul că Legea bugetului, de acum un an, a supraestimat veniturile şi, în consecinţă, a supradimensionat plăţile, ceea ce a dus la deficit bugetar excesiv.
Creştere înşelătoare
Chiar dacă economia României a crescut anul trecut cu 2%, comparativ cu anul 2022, în T4 2023, PIB-ul a scăzut cu 0,4%, faţă de T3 2023. Este un semnal de criză.
În trimestrul 4 al anului trecut, comparativ cu trimestrul anterior, produsul intern brut a scăzut cu 0,4%, chiar dacă, faţă de acelaşi trimestru din anul 2022, PIB a înregistrat o creştere de 1%, conform News.ro.
Foto: INQUAM PHOTOS / Octav Ganea
Dar această creştere este înşelătoare. Economia scade, plăţile sociale exagerate, combinate cu măsurile fiscale, care împovărează anul acesta mediul de business, sunt factori de frânare a economiei.
În astfel de vremuri, din contră, fiscalitatea ar fi trebuit uşurată, cu măsuri totuşi prudente. Ciclul e de încetinire. O uşurare a fiscalităţii ar fi fost un complex de măsuri anticiclice, cu efect benefic pentru economie.
