În momentul de față, sistemele financiare autohtone sunt mai solide și pregătite să facă față unei crize.
Citește și: Incidente „de cartier” la Gala premiilor Oscar. Will Smith l-a lovit pe Chris Rock. Ce s-a întâmplat
Acestea sunt câteva din concluziile Conferinței Europene a Serviciilor Financiare ECFS2022 Sustenabilitate şi Rezilienţă – Noile Coordonate ale Pieţelor Financiare Ediţia a VI-a, organizată de Institutul de Studii Financiare în perioada 24-25 martie, la Brașov.
Citește și: Mitsubishi a vândut unui producător de hârtie igienică o fabrică în care făcea modelul Pajero
La această ediție a conferinței ECFS au fost prezenți în format online și fizic cercetători și cadre didactice din Albania, China, Elveția, Italia, Polonia, Spania și România.
Citește și: Germania vrea să ia un scut antirachetă israelian care să acopere și România și Polonia
Institutul de Studii Financiare a avut un rol esențial în creșterea gradului de educație financiară, a declarat Nicu Marcu, președintele Autorității pentru Supraveghere Financiară.
Citește și: Interlopul Mircea Nebunu, urmărit internațional, anunță că a preluat clubul Million Dollars
„Avem în lucru și un proiect de internship pentru studenți, pe care îl vom demara în curând și care ne va da posibilitatea să recrutăm personal din rândul viitorilor absolvenți.
ISF a performat chiar și în pandemie, când toată activitatea s-a desfășurat cu precădere în mediul online. Spre exemplu, în 2021, în ceea ce privește educația financiară, au fost realizate 66 de sesiuni de programe educaționale prin care au fost instruite 800 de persoane. În unele universități au fost solicitate sesiuni suplimentare pentru că interesul a fost ridicat, iar locurile s-au epuizat rapid.
Astfel, au mai fost alte 23 de sesiuni în care au fost cursanți 900 de profesori preuniversitari, precum și încă 51 de sesiuni în care au fost cursanți 4.061 de studenți.
Ne dorim să creștem gradul de cuprindere a educației financiare și, din această perspectivă, doresc să salut inițiativa Parlamentului de a institui o zi națională e educației financiare”, a afirmat domnul Nicu Marcu, Președintele ASF.
Cum depășim două șocuri majore: pandemia și conflictul din Ucraina
Dezvoltarea sustenabilă este esențială pentru un stat membru UE, ținând cont de prioritățile Comisiei Europene pe termen mediu și lung, explică Leonardo Badea, vice-guvernator BNR.
„Avem două șocuri majore care afectează sustenabilitatea: pandemia și conflictul din Ucraina. La nivelul UE, din 2020, la începutul pandemiei, au apărut schimbări de comportament ale consumatorului. Potrivit unui studiu, 42% din cei care au răspuns au amânat achizițiile majore și 80% nu și-au făcut planuri de vacanță, la nivel UE. Unele sectoare au mai reziliente decât altele, precum IT și sectorul bancar.
Sectorul bancar trebuie să continue să asigure un echilibru, chiar dacă e bine capitalizat, trebuie să recunoaștem că are un grad mare de volatilitate- nu știm exact ce măsuri vor fi adoptate la nivel european. Cert este că, de această dată, băncile au fost mult mai bine pregătite și pentru pandemie și pentru criză. Sectorul bancar autohton, în acest moment nu este expus la acest conflict din Ucraina”, a explicat Leonardo Badea, viceguvernator BNR.
Avem nevoie de o strategie națională pentru creșterea gradului de educație financiară, este de părere Adrian Câciu, ministrul Finanțelor Publice.
„Situațiile complicate ne demonstrează că nu suntem suficient pregătiți. Respectiv că avem nevoie de educație continuă. Nu poate exista dezvoltare fără educație. Carențele educației, mai ales financiară, produc costuri individuale dar și statale. Am făcut pași importanți în ultimii ani.
Atunci când există oportunități pentru cetățeni de a se împrumuta în condiții avantajoase, lipsește acea prudență în a te uita pe viitor dacă poți plăti peste ani. Aici intervine educația financiară- că te ajută să te raportezi la ce ai nevoie, nu la ce îți dorești, iar când vine vorba de ce îți dorești, te ajută să planifici rezonabil această realizare, în timp.
Educația financiară trebuie să fie mult mai prezentă în societate și mult mai bine promovată și diseminată pe toate palierele societății. Cercetarea în acest domeniu trebuie dezvoltată, și nu numai cercetarea ci și formarea de noi specialiști. De exemplu, e nevoie de analiști de macro-economie și macro-financiari.
Pentru creșterea gradului de educație financiară e nevoie un efort comun la nivel guvernamental, la care să se alăture și mediul economic și specialiștii. Îmi doresc o strategie națională pentru educație financiară, și un program național pentru educație financiară”, a declarat Adrian Câciu, ministrul Finanțelor.
Acești doi ani de pandemie au demonstrat o maturitate și o reziliență a piețelor financiare locale, este de părere Valentin IONESCU, președintele ISF.
Ce se întâmplă cu piața RCA
Dincolo de problematica educației financiare, Președintele ASF a subliniat faptul că piața RCA are nevoie de o concurență mai puternică și de mecanisme de reglare, mai ales pe zona tarifelor.
„Ne preocupă, de o bună perioadă de timp, găsirea unei soluții referitoare la piața RCA. ASF a venit cu o propunere de hotărâre de guvern pentru limitarea temporară a tarifelor în scopul protejării populației. Probabil ca în perioada următoare aceasta variantă va fi adoptată, pentru un interval de timp limitat. Ne dorim, așa cum scrie în lege, din 2017, înființarea unei companii de stat care să fie operațională în scurt timp. Era de dorit ca piața să regleze tarifele, dar în România funcționează puține companii pe această zonă. Noi încercăm sa atragem și alte societăți din alte țări. Cu cât e concurența mai mare, cu atât va crește și eficienta și tarifele vor fi mai mici”, a declarat Nicu Marcu, președintele ASF.
