Când producătorii reduc dimensiunile ambalajelor sau calitatea produselor, acest lucru generează sentimente negative duble: nu numai că te simți jefuit, dar te consideri și înșelat.
Deși perioadele cu rate ale inflației de două cifre, precum cele din anii 2022 și 2023, par să fi apus, inflația din Austria nu a ajuns încă la nivelul la care ar trebui să fie.
Anume, la două procente, conform țintei de inflație a Băncii Centrale Europene. Prin urmare, populația se confruntă în continuare cu creșteri regulate ale prețurilor, care provoacă nemulțumiri deosebite, mai ales atunci când simte că a fost înșelată.
Creșteri ascunse ale prețurilor, în supermarket. Cazul Milka stârnește revoltă în Austria
Pentru creșterea prețului, combinată cu reducerea cantităţii produsului, ciocolata Milka a câștigat anul acesta premiul „Goldenen Windbeutel” ("Pungă de vânt aurie" - o ironie) acordat de organizația Foodwatch.
Este vorba despre așa-numita „shrinkflation”, adică reducerea dimensiunii ambalajelor. Deși sau chiar pentru că nu se observă întotdeauna imediat, produsele devin efectiv mai scumpe, în condițiile în care prețurile de vânzare rămân neschimbate, conform Der Standard.
Când producătorii sunt demascați că au redus cantitatea de conținut, nemulțumirea consumatorilor este mare: 81% dintre respondenții la un sondaj realizat de Asociația pentru Informarea Consumatorilor (VKI) afirmă că sunt extrem de supărați.
Citeşte şi: Cu cât a crescut prețul la carnea de pui în ultimul an
18% sunt oarecum supărați. 73% dintre respondenți consideră că producătorii încearcă să înșele consumatorii, iar 64% se simt de-a dreptul înșelați.
Săptămâna aceasta, o ciocolată a producătorului Milka a fost distinsă de Foodwatch cu „Punga de vânt aurie”. Prețul a fost majorat cu 48%, iar conținutul a fost redus cantitativ.
„Este un exemplu elocvent de reducere a cantității de produs și majorare simultană a prețului”, explică Teresa Bauer, reprezentantă a VKI pentru protecția consumatorilor.
Citeşte şi: Preţurile ar putea să crească. Importăm cu 25% mai mult decât exportăm
„Producătorul nu a modificat designul ambalajului și a imprimat noua cantitate de conținut cu litere mici, în partea din față.”
Producătorii sunt obligați să indice cantitatea de conținut din ambalaj. Cu toate acestea, modificările nu trebuie comunicate în mod explicit.
Ce grupe de produse sunt afectate în mod special de „shrinkflation”? Potrivit VKI, se înregistrează frecvent reclamații privind snacks-urile, cum ar fi chipsurile și dulciurile, precum ciocolata, musli-ul dulce, produsele lactate, sosurile și condimentele.
Citeşte şi: Efectul Simion și Georgescu. Urmează un tsunami de creșteri de prețuri. România, în colaps financiar
În prezent, „shrinkflation” nu mai afectează în principal produsele de marcă, ci și mărcile proprii ale comercianților.
Statistica din Austria înregistrează reducerea dimensiunilor ambalajelor ca exact ceea ce este ea: o creștere mascată, ascunsă a prețurilor.
Nu există însă evaluări proprii, cu privire la frecvența cu care se recurge la această practică. Situația este mai dificilă pentru autoritatea statistică, în cazul așa-numitei „skimpflation”, adică scăderea calității produselor, la prețuri neschimbate.
Cum "citeşti" trucul?
Modificările rețetelor, de exemplu când dintr-un pachet de brânză se scade brusc cantitatea de brânză, sau reducerea duratei de viață a aparatelor, prin utilizarea de componente mai ieftine, nu sunt înregistrate în prețurile de consum.
Cum se pot descoperi astfel de trucuri în supermarket? „Rețete noi, ediții limitate sau un nou design al ambalajului pot fi indicii că s-a trișat și la conținut”, spune Bauer.
Cumpărător mergând printre două insule de produse comercializate, în hypermarket - Foto: Profimedia Images
„Recomandăm să se acorde atenție prețului de bază, care este indicat cu litere mici, pe etichetele majorității produselor alimentare.”
De asemenea, poate fi util să se compare care este cel mai ieftin produs la 100 de grame sau la un kilogram.
Este destul de dificil de descoperit diferenţa pentru că de regulă, când sesizezi că s-a micşorat cantitatea, nu poţi şi să demonstrezi asta, pentru că nu ştii care a fost vechea cantitate de produs.
Definiţia economică pentru shrinkflation
Shrinkflation este o practică economică, în care producătorii reduc dimensiunea sau cantitatea unui produs, menținând în același timp prețul de vânzare neschimbat. Astfel, consumatorii primesc mai puțin produs, pentru aceeași sumă de bani, ceea ce echivalează cu o creștere a prețului per unitatea de măsură.
În esență, shrinkflation este o formă mascată de creștere a prețurilor, nu întotdeauna ușor de observat de către consumatori, conform Merriam-Webster Dictionary. De exemplu, o cutie de cereale poate conține mai puține cereale, o sticlă de suc poate avea un volum mai mic sau o pungă de chipsuri poate fi mai ușoară, dar prețul la raft rămâne același.
Acest fenomen este adesea folosit de companii, pentru a-şi menține profitabilitatea, în perioadele de creștere a costurilor de producție sau pentru a evita creșterile evidente de prețuri.
