miercuri 15 octombrie
EUR 5.0879 USD 4.4034
Abonează-te
Newsweek România

Cod Roșu pentru economie! Moody's a retrogradat perspectiva României la „Negativă”. Cum ne afectează

Data publicării: 15.03.2025 • 07:41 Data actualizării: 15.03.2025 • 08:14
Cod Roșu pentru economie! Moody's a retrogradat perspectiva României la „Negativă”. Cum ne afectează - Foto: Freepik.com (Imagine cu rol ilustrativ)
Cod Roșu pentru economie! Moody's a retrogradat perspectiva României la „Negativă”. Cum ne afectează - Foto: Freepik.com (Imagine cu rol ilustrativ)
Cod Roșu pentru economie! Moody's a retrogradat perspectiva României la „Negativă”. Cum ne afectează - Foto: Flickr/Dan Moyle (Imagine cu rol ilustrativ)
Cod Roșu pentru economie! Moody's a retrogradat perspectiva României la „Negativă”. Cum ne afectează - Foto: Flickr/Dan Moyle (Imagine cu rol ilustrativ)

Cod Roșu pentru economie! Moody's a retrogradat perspectiva României la „Negativă” din cauza rusofilului Călin Georgescu, a deficitului bugetar și a lipsei de reforme.

Economia României e în impas. Agenţia de rating Moody's a schimbat perspectiva României de la „Stabilă” la „Negativă”.

La sfârșitul lui 2024, agenția Fitch a făcut același lucru, iar în februarie 2025 a avertizat că rating-ul României ar putea ajunge la „Junk”.

De asemenea, în ianuarie 2025 S&P a redus ratingul României de la „Stabil” la „Negativ”.

Citește și: Călin Georgescu ar putea trimite România la rating junk. Avertismentul Fitch Ratings

„Mediul politic după alegerile parlamentare şi alegerile prezidenţiale anulate de la sfârşitul anului 2024 ar putea, de asemenea, să facă mai dificil pentru guvern să avanseze cu o reformă fiscală ambiţioasă şi cu programul său de reducere a deficitului în general”, motivează analiștii Moody's.

Citește și: Deficitul bugetar zdruncină economia. S&P a redus ratingul României de la „Stabil” la „Negativ”

Cod Roșu pentru economie! Moody's a retrogradat perspectiva României la „Negativă”. Cum ne afectează

”Pe baza politicilor anunţate de Guvern până în prezent, ne aşteptăm ca deficitul fiscal să scadă de la 8,7% din PIB în 2024, dar să rămână ridicat la 7,7% din PIB în 2025 şi să se îmbunătăţească doar treptat ulterior.

Împreună cu o revizuire semnificativă în scădere a previziunilor noastre de creştere pentru România, acest lucru ar conduce rapid povara datoriei publice la 59,3% din PIB la sfârşitul lui 2025 şi la 62,7% la sfârşitul lui 2026, de la 48,9% la sfârşitul lui 2023”, explică analiștii Moody's, informează News.ro.

Coonform Moody's, creşterea cerinţelor de împrumut şi a costurilor cu dobânzile vor conduce, de asemenea, la o slăbire semnificativă a indicatorului de accesibilitate a datoriei guvernamentale în anii următori, raportul dintre plăţile dobânzilor şi veniturile guvernamentale crescând de la 5,7% în 2023 la peste 9% până în 2029.

Citește și: Economia României, cod roşu de riscuri majore, anul acesta. Unde există pericolul să apară probleme

Povara datoriei publice ar putea ajunge la 59,3% din PIB la sfârşitul lui 2025 şi la 62,7% la sfârşitul lui 2026. Foto: Freepik.com (Imagine cu rol ilustrativ)

Reformele întârzie

De asemenea, Moody's mai arată că reducerea cu succes a deficitului şi limitarea creşterii poverii datoriei publice vor necesita, cel mai probabil, şi adoptarea unor măsuri suplimentare de consolidare fiscală.

Agenţia mai arată că România s-a angajat să implementeze o reformă fiscală majoră în cadrul PNRR, însă aceasta este deja amânată semnificativ şi nu se aşteaptă ca detalii despre amploarea şi componenţa măsurilor de creştere a veniturilor pe care o astfel de reformă le-ar putea include să fie anunţate decât după alegerile prezidenţiale din mai 2025.

”Mediul politic după alegerile parlamentare şi alegerile prezidenţiale anulate de la sfârşitul anului 2024 ar putea, de asemenea, să facă mai dificil pentru guvern să avanseze cu o reformă fiscală ambiţioasă şi cu programul său de reducere a deficitului în general”, mai remarcă agenţia.

Agenţia invocă şi faptul că accentuarea riscurilor geopolitice în lumina angajamentului diminuat al Statelor Unite în securitatea europeană s-ar putea adăuga şi la presiunile pentru creşterea cheltuielilor pentru apărare, complicând şi mai mult eforturile guvernului de consolidare fiscală.

Mai multe articole din secțiunea Economie

Comentarii 0
Trebuie să fii autentificat pentru a comenta!

Newsweek România Abonamente

Print

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Fără reclame
Abonează-te
Print + Digital

Print + Digital

  • Revista tipărită
  • Acces total online
  • Acces arhivă
  • Fără reclame
Abonează-te
Digital

Digital

  • Acces total online
  • Acces arhivă
  • Fără reclame
Abonează-te
Newsweek România
Articole și analize exclusive pe care nu trebuie să le ratezi!
Abonează-te
Newsweek România

Newsweek România Ultima oră

Newsweek România
Ultima oră