CCR validează împrumutul României de la Banca Mondială. Sesizarea AUR și SOS România, respinsă
Curtea Constituțională a respins, luni, sesizarea AUR și SOS România și a stabilit că este constituțională legea prin care România ratifică acordul de împrumut cu Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare.
Curtea Constituțională a decis luni că este constituțională legea pentru ratificarea acordului de împrumut dintre România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BIRD).
Sesizarea formulată de parlamentari AUR și SOS România a fost respinsă, iar legea merge mai departe în procedura de promulgare.
CCR validează împrumutul României de la Banca Mondială. Sesizarea AUR și SOS România, respinsă
Curtea Constituțională a României a constatat că legea pentru ratificarea acordului de împrumut dintre România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare este constituțională, potrivit unui comunicat al CCR.
Sesizarea a fost formulată împotriva Legii pentru ratificarea Acordului de împrumut dintre România și BIRD, semnat la București la 30 ianuarie 2026.
România poate ratifica acordul cu Banca Mondială
Prin decizia CCR, procedura de ratificare a acordului poate continua.
Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare face parte din Grupul Băncii Mondiale, iar acordurile de acest tip permit statelor să obțină finanțare pentru proiecte și programe stabilite împreună cu instituția financiară internațională.
În cazul României, acordul de împrumut face parte din pachetul de finanțare destinat unor măsuri și investiții convenite cu Banca Mondială.
AUR și SOS România au contestat legea
Parlamentarii AUR și SOS România au sesizat Curtea Constituțională, susținând că legea adoptată de Parlament ar încălca prevederi constituționale.
CCR a respins însă obiecția de neconstituționalitate și a stabilit că actul normativ respectă Constituția.
Decizia Curții este definitivă și general obligatorie.
Decizia vine într-un moment sensibil pentru finanțele României
Hotărârea CCR vine într-un context în care România încearcă să își reducă presiunea asupra finanțelor publice și să mențină accesul la finanțare externă.
Acordurile cu instituțiile financiare internaționale sunt urmărite cu atenție în condițiile în care România are un deficit bugetar ridicat și costuri importante de finanțare.