Cât trebuie să economisească o familie cu doi copii pentru a-i trimite la şcoală în 2023.
Conform rezultatelor obţinute, O familie a cheltuit pentru începerea anului universitar aproximativ 1.850 de lei (fără costurile de întreținere – chirie și utilități), doar în luna septembrie 2022, în timp ce pentru un copil înscris la școala primară sau gimnazială, costurile au fost de aproape 1.600 lei (inclusiv afterschool sau alte servicii educaționale contra cost).
Astfel, potrivit unei simulări bazate pe date interne, luând în calcul inflația din luna iulie, Revolut trage concluzia că o familie medie din România (doi părinți angajați și doi copii, un adolescent la liceu și un student) ar trebui să economisească cel puțin 375 lei/lună timp de 13 luni pentru a acoperi costurile asociate începutului de an școlar și universitar 2023, scrie Economica.
Conform studiului despre pregătirile pentru începerea anului școlar/universitar, 6 din 10 români sunt de părere că cheltuielile cu educația sunt mari în țara noastră, 43% spun că taxele de școlarizare sunt prea mari, 16% consideră că educația în școlile private este mai scumpă pentru că este și de o calitate superioară celei din școlile publice, iar 17% apreciază că taxele de școlarizare nu sunt mari în mediul public deoarece oferta este una adecvată.
Doar 11% leagă nivelul taxelor de școlarizare de calitatea educației.
De unde vin banii pentru studii?
Studiul comandat de Revolut mai arată că 64% dintre respondenții români cred că tinerii ar trebui să contribuie la finanțarea studiilor superioare.
Economiile (26%), monitorizarea cheltuielilor (24%) și creditele pentru studii (13%) sunt primele trei modalități menționate pentru a acoperi costurile de școlarizare.
Citeşte şi: Nou incident în școală. Un elev a venit cu un pistol la ore. Polițiștii au fost chemați de urgență
Sponsorizările și bursele sunt de asemenea luate în calcul, dar într-o proporție mai mică (11%).
Doar 10% dintre respondenți au declarat că nu ar fi de dorit ca un student să-și împartă timpul între școală și job, în timp ce 8% au respins categoric ideea îmbinării celor două.
