România a primit de 3,5 ori mai mulți bani de la UE, decât a contribuit. „Profit” net de 32miliarde euro
În primii cinci ani ai actualului exercițiu bugetar european (2021–2025), România a înregistrat un câștig net de 32,9 miliarde de euro, din relația financiară cu Bruxelles-ul, Aceasta dovedeşte cât de mare avantaj economic are România, ca stat membru UE.
Concret, pentru fiecare euro virat ca contribuție națională la bugetul comun, țara noastră a atras înapoi aproximativ 3,5 euro, ceea ce ne plasează pe locul 5 în UE după câştigul net.
Banii aceştia au ajuns ân ţară şi sunt disponibili sub formă de fonduri de coeziune, subvenții agricole și finanțări nerambursabile, din planul de relansare NextGenerationEU (PNRR).
România primește de 3,5 ori mai mulți bani de la UE, decât contribuie la bugetul comunitar
În clasamentul general al soldului net (diferența dintre sumele primite și cele plătite, între anii 2021 și 2025), România ocupă poziția a cincea, la nivelul întregii Uniuni.
Ţara noastră este depășită în topul beneficiarilor neţi, ca mărime a sumei disponibile, doar de state cu economii și populații mult mai mari:
Spania: +75,1 miliarde de euro
Italia: +54,0 miliarde de euro
Polonia: +53,7 miliarde de euro
Grecia: +34,3 miliarde de euro
România: +32,9 miliarde de euro
Citeşte şi: Câte miliarde de euro a primit România de la UE fără să dea nimic în schimb. Mai mult ca Ungaria
Atenţie: raportat la mărimea economiei lor, Spania şi mai ales Italia - fondator al Comunităţii Cărbunelui şi Oţelului, strămoaşa UE - primesc foarte puţini bani.
Deși Spania, Italia și Polonia conduc detașat în cifre absolute, poziționarea României rămâne una dintre cele mai avantajoase, raportată la dimensiunea economiei sale.
Madridul, Roma şi Varşovia sunt unde sunt acum inclusiv datorită alocărilor masive din programul post-pandemie NextGenerationEU, care a injectat 292,1 miliarde de euro, sub formă de granturi, în statele membre.
Cine plătește nota de plată la nivel european?
Pe ansamblul perioadei 2021–2025, statele membre au virat la bugetul comun circa 650,4 miliarde de euro și au primit înapoi 939,6 miliarde de euro.
Diferența a fost acoperită din resursele proprii ale UE și din împrumuturile comune contractate pentru planul de relansare.
La polul opus față de România, se află economiile dezvoltate din nordul și vestul continentului, care susțin financiar acest mecanism de solidaritate.
Germania este principalul contributor net (-62,8 miliarde de euro), urmată de Olanda (-12,5 miliarde de euro) și Suedia (-6,2 miliarde de euro).
Franța a trecut și ea pe minus (-3,1 miliarde de euro).
Cifrele devin cu atât mai relevante, cu cât Bruxelles au început deja negocierile pentru viitorul buget multianual al UE (2028–2034).
Citeşte şi: Boloş: „Balanţa financiară netă ne arată un plus de 65 miliarde euro de la aderarea la UE”
Acesta este propus de Comisia Europeană la aproape 2.000 de miliarde de euro. Statele plătitoare cer temperarea cheltuielilor, conform touteleurope.eu.
În schimb, beneficiarii — printre care și România — își apără fondurile de dezvoltare pe care le primesc acum.
În anii ce urmează, pe măsură ce evoluăm şi ne dezvoltăm, vom trece treptat şi noi în rândul statele UE ce primesc tot mai puţini bani, apoi devin plătitori neţi.