Impactul măsurilor de prevenire şi combatere a pandemiei asupra bugetului general consolidat este estimat la 1,29% din PIB, în scădere faţă de anul trecut, când s-a cifrat la 3,65% din PIB.
"Costul total al măsurilor de sprijin legate de COVID-19 în anul 2020 a fost de 4,85% din PIB. O parte din aceste măsuri se continuă şi în anul 2021 pe lângă alte noi măsuri aprobate, generând, astfel, un cost estimativ de 3,81% din PIB. În anul 2020, impactul măsurilor de prevenire şi combatere a pandemiei COVID-19 asupra bugetului general consolidat a fost de 3,65% din PIB, din care 0,4 puncte procentuale sunt finanţate din fonduri UE, din care 0,2 pp s-au rambursat în 2020, restul urmând să se ramburseze în anul 2021, respectiv în anul 2021, este estimat la 1,29% din PIB din care 0,35 puncte procentuale estimate a se rambursa din fonduri UE", se precizează în documentul citat.
Autorii reamintesc principalele măsuri pentru combaterea efectelor economice negative generate de pandemia COVID19, respectiv programele guvernamentale de sprijin pentru susţinerea activităţii IMM-urilor şi a companiilor mari şi întreprinderilor mici şi mijlocii cu cifra de afaceri peste 20 milioane de lei prin intermediul garanţiilor de stat. Anul trecut, s-au acordat garanţii în valoare de 12,48 miliarde de lei (1,20% din PIB), iar pentru anul 2021 se estimează garanţii în valoare de 28,10 miliarde de lei (2,52% din PIB).
În 2020, măsurile de combatere a pandemiei cu impact asupra veniturilor bugetului consolidat s-au cifrat la 21,91 miliarde de lei, constând în amânarea la plată a unor obligaţii fiscale (18,12 miliarde de lei), bonificaţii acordate pentru plata la scadenţă a impozitului pe profit şi pe veniturile microîntreprinderilor, amânarea la plată a impozitului specific (1,07 miliarde de lei) şi accelerarea rambursării TVA (2,72 miliarde de lei).
Pe partea de cheltuieli, măsurile au avut un impact de 16,13 miliarde de lei, anul trecut, iar pentru acest an impactul estimat este de 14,38 miliarde de lei.
"Creşterea economică a înregistrat o contracţie semnificativă în anul 2020, ca urmare a efectelor atât de natura cererii, cât şi de cea a ofertei induse de pandemia COVID-19. Implementarea în România a unor politici fiscale şi de venituri expansive într-o perioadă de avans economic a condus la deteriorarea soldului bugetar şi a deficitului de cont current. Aceste politici prociclice au diminuat capacitatea statului de a interveni în contextul unor evoluţii nefavorabile ale activităţii economice, cum este cea generată de pandemia COVID-19, având în vedere nivelul ridicat al deficitului bugetar înainte de izbucnirea pandemiei. În plus, colectarea deficitară a veniturilor bugetare şi ponderea ridicată a cheltuielilor rigide în veniturile fiscale reprezintă vulnerabilităţi structurale ce vor îngreuna procesul de consolidare fiscală. Totodată, incertitudinea prelungită legată de viitorul politicilor publice în România ar putea reduce încrederea şi frânarea fluxurilor de credit, ceea ce va afecta negativ investiţiile şi creşterea", se mai arată în Raport.
Pe de altă parte, documentul subliniază că România se află în faţa unei oportunităţi istorice, în condiţiile în care în perioada 2021-2027, în cadrul politicii de Coeziune 2021-2027, ţara are alocate fonduri europene în valoare de 31,35 miliarde de euro iar prin facilitatea Mecanismul de redresare şi rezilienţă are un buget alocat de 30,4 miliarde de euro, fonduri ce vor fi utilizate în domenii cheie: infrastructură, educaţie, sănătate, agricultură, mediu sau energie, precum şi pentru modernizarea marilor sisteme publice.
"Traiectoria repornirii în România depinde de măsurile concrete de sprijinire a economiei, de fructificarea bugetului crescut al UE în anii ce vin, de refacerea lanţurilor de producţie în Europa. România trebuie să îşi calibreze mixul adecvat de politici macroeconomice, care nu trebuie să subestimeze vulnerabilităţile economiei - deficite mari ca handicap de pornire, grad semnificativ de euroizare, buget public fragil, cu venituri proprii foarte joase. Prioritizarea, prudenţa şi cumpătarea în formularea politicilor fiscal bugetare este necesară pentru acumularea de spaţiu fiscal, care să fie direcţionat către finanţarea de politici şi cheltuieli cu impact asupra creşterii economice în consonanţă cu priorităţile la nivel european", menţionează sursa citată.
Ministerul Finanţelor a publicat joi seara proiectul Legii bugetului pentru acest an, construit pe o creştere economică de 4,3%, un deficit bugetar pe cash de 7,16% (8,23% din PIB deficit ESA) şi o inflaţie medie anuală de 2,4%. Produsul Intern Brut nominal este estimat la aproape 1.117 miliarde de lei.
Veniturile bugetare proiectate pentru anul 2021 reprezintă 32,67% din PIB (364,9 miliarde de lei). Cele mai mari ponderi în cadrul veniturilor bugetare în anul 2021 le înregistrează contribuţiile de asigurări sociale (33,1% din total venituri), urmate de TVA (19,1%) sume primite de la UE (13% din total venituri) şi accize (9,1%).
Cheltuielile bugetare estimate pentru anul 2021 sunt de 39,84% din PIB (444,9 miliarde lei). Cheltuielile cu asistenţa socială vor avea o pondere de 32,1% în totalul cheltuielilor bugetare (142,9 miliarde de lei), urmate de cheltuielile de personal, cu o pondere de 24,6% în totalul cheltuielilor din acest an (109,5 miliarde de lei), cheltuielile cu investiţiile - 13,8% (61,4 miliarde de lei).
"În structura cheltuielilor bugetare se constată faţă de anul 2020 o creştere a ponderii cheltuielilor cu investiţiile în anul 2021, diminuare a cheltuielilor cu bunurile şi serviciile, a cheltuielilor de personal, a asistenţei sociale, ceea ce reflectă procesul de eficientizare calitativă a cheltuielilor bugetare", se mai arată în Raportul privind situaţia macroeconomică.
