Leonardo Badea, Prim-viceguvernator BNR: Despre „coincidența divină” și stabilitatea cursului de schimb

"Decidenții de politici economice și liderii responsabili de stabilitatea macro-financiară", spune Badea, "țintesc să obțină și să mențină o combinație aproape ideală de dinamici aflate într-o interdependentă complexă".

În acestea, continuă expertul, "inflația redusă se asociază unei creșteri economice corelate cu potențialul care echilibrează piața muncii", iar piața creditului este sincronizată cu acestea.

Leonardo Badea, Prim-viceguvernator BNR: Despre „coincidența divină” și stabilitatea cursului de schimb

Într-o astfel de situație, continuă Leonardo Badea, un singur instrument de politică macro-financiară, rata dobânzii cheie, ar putea avea contribuția principală pentru atingerea simultană a două obiective de politici publice.

În 2007, aminteşte Badea, Olivier Blanchard și Jordi Galí au numit această situație „coincidență divină" (”divine coincidence”).

"Un astfel de echilibru nu este însă posibil în orice condiții, ci este specific situației în care, anterior, economia se confrunta cu șocuri de cerere sau de productivitate, astfel că readucerea inflației la țintă apropie automat producția (PIB) de potențialul său și ameliorează dezechilibrele pe piețele asociate (de exemplu, pe piața muncii)", spune oficialul BNR.

Citeşte şi: Leonardo Badea, Prim-viceguvernator BNR: Dinamica datoriei publice în România și nevoia de consolidare fiscală

"Lucrurile", afirmă Leonardo Badea apoi, "sunt complet diferite atunci când șocurile nu provin din blocul de cerere, ci de pe partea ofertei, de exemplu din costuri (cost-push shocks), așa cum este cazul celui mai recent context determinat de scumpirea bruscă a energiei".

În acest caz, explică Badea, "banca centrală trebuie să calibreze răspunsul politicii monetare punând în balanță caracterul temporar (doar ca efect inițial, de runda întâi) sau persistent (ca rezultat al difuziei în spirală, cu tendințe de generalizare, al creșterii prețurilor energiei)".

Citeşte şi: Leonardo Badea (BNR): Rolul cadrului de rezoluție bancară, pentru drumul României către Zona Euro

Astfel efectele de runda a doua contribuie inclusiv la o încetinire a economiei, așa cum, de asemenea, se poate observa în prezent. Despre aceasta se discută inclusiv în pozițiile publice ale reprezentanților Băncii Centrale Europene din ultimii ani.