Iana câştigă lunar o indemnizaţie care în euro este echivalentă cu peste 8.000 de euro. Este un venit lunar foarte mare, pentru care probabil că în mediul privat funcţionarul ar fi invidiat.
Reversul medaliei este că totuşi ANCOM este una dintre puţinele agenţii guvernamentale care se finanţează integral, din venituri proprii.
100.000 de euro pe an, pentru un vicepreşedinte ANCOM
Aceasta înseamnă că nu poţi să spui, ca la alte agenţii, că salariaţii de aici trăiesc pe bani grei, care sunt banii contribuabililor români.
Ultimul buget de venituri şi cheltuieli publicat pe site-ul ANCOM este cel din anul 2022, aprobat printr-o hotărîre a Parlamentului, din 23 decembrie 2021.
Conform acestuia, ANCOM a avut un buget de 423,1 milioane de lei, în anul 2022, cu 511,5 milioane de lei credite de angajament, 412,6 milioane de lei credite bugetare şi un excedent 10,5 milioane de lei, adică de peste 2 milioane de euro.
Citeşte şi: Valeriu Zgonea, achitat pentru fapte de corupţie, fost deputat PSD, este noul preşedinte al ANCOM
Găina cu ouăle de aur ANCOM este o ţintă cu miză politică mare. acum, aici se duce vicepreşedinte liberalul Pavel Popescu, care a promis că va apăra frecvenţele ţării, iar preşedinte este Valeriu Zgonea, fost preşedinte al Camerei Deputaţilor (PSD).
Pentru că există doi vicepreşedinţi la ANCOM, conform organigramei. Unul se ocupă de partea de reglementare şi celălalt de administrarea spectrului radio, monitorizare şi control. Noul reprezentant PSD ca vicepreşedinte ANCOM, este Vlad Bontea, alături de Pavel Popescu.
Iana spunea pe 9 octombrie, când îşi prezenta realizările, conform ZF, pentru a fi reales vicepreşedinte ANCOM (primul lui mandat a început pe 11 octombrie 2017), că meritul său este că merge Internetul repede, top în lume, în România:
Citeşte şi: Rareş Bogdan: PNL îi propune pe Pavel Popescu la ANCOM şi pe Lucian Heiuş la Curtea de Conturi
"Cel mai vizibil rezultat al reglementărilor echipei ANCOM este dinamica uimitoare a performanţelor internetului în România, care a fost dat ca exemplu inclusiv în dezbaterile din precedenta campanie electorală prezidenţială din SUA: printre cele mai mari viteze ale Internetului din lume, asigurate prin reţele de fibră optică care acoperă aproape 96% dintre gospodăriile din România, la cele mai mici preţuri din Uniunea Europeană."
24 de conturi în lei, euro, dolari şi franci elveţieni
Am trecut în revistă conturile lui Bogdan Iana, aşa cum sunt listate ele, în declaraţia sa de avere. Sunt foarte multe. Iana are un teren intravilan de 341 mp (deţinut împreună soţia sa), patru case (o casă de locuit şi trei apartamente), două maşini (un Volkswagen şi un Audi) şi 24 de conturi bancare.
10 conturi în euro, cu depozite însumate de 335.000 de euro;
10 conturi în lei, cu depozite 834.563 de lei;
2 conturi în franci elveţieni (45.129);
2 conturi, cu economii în valoare de 37.784 de dolari americani.
Nu are plasamente, nu are alte active nete, nu este creditor, nu a primit cadouri.
Salariu de manager de top din mediul privat
Problema este că această politică de salarii, în instituţiile guvernamentale, reprezintă un aspirator de competenţe din mediul privat şi dă peste cap mediul de afaceri din România, unde scorurile sunt pe performanţă, nu pe cine te sprijină poilitic.
Declaraţia de avere a lui Bogdan Iana este semnată pe 14 iunie 2023. 511.503 lei a câştigat în ultimul an Bogdan Iana, adică 102.000 euro, ceea ce reprezintă 8.525 de euro lunar.
Citeşte şi: DNA cere închisoare cu executare pentru Valeriu Zgonea
Un manager de top în România poate câștiga lunar 10.000 - 15.000 de euro, în funcție de sectorul în care activează, în timp ce un manager de producţie are între 1.200 şi 1.800 de euro net, pe lună. Vicepreşedintele (sau fostul vicepreşedinte) ANCOM e acolo, sus.
Soţia, Elena Iana, a câştigat la Poşta Română un salariu anual de 10 ori mai mic: 52.000 de lei, adică undeva puţin peste 10.000 de euro, deci în jur de 833 euro lunar. Soţii Iana aveau închiriate două apartamente.
Concediat, apoi uns vicepreşedinte
Plenul Parlamentului îi validase în octombrie 2017 pe Bogdan Iana (cu 316 voturi pentru si 55 impotrivă) si pe Eduard Lovin (cu 318 voturi pentru şi 53 de voturi împotrivă) pentru preluarea funcţiilor de vicepreşedinţi ai ANCOM.
Daniel Zamfir (PNL), preşedintele Comisiei Economice din Senat, şi Cătălin Drulă (USR), preşedintele Comisiei IT din Camera Deputaţilor, i-au cerut demisia preşedintelui arbitrului telecom (ANCOM), Adrian Diţă.
Motivul: Diţă ar fi pus în pericol funcţionarea ANCOM, prin reorganizarea-fulger, de când a preluat conducerea instituţiei.
Salarii compensatorii
Autoritatea a plătit salarii compensatorii în valoare de 1,5 milioane de lei către cinci angajaţi cărora li s-au desfăcut contractele de muncă, pentru că nu au acceptat posturile propuse de Adrian Diţă, pentru a rămane în instituţie.
Doi dintre cei cinci erau Lovin şi Iana. Parlamentarii PSD au lipsit de la audierea lui Adrian Diţă, numit la conducerea ANCOM, în Guvernul Grindeanu.
Ironia face că Daniel Zamfir e acum senator PSD, iar Sorin Grindeanu, prim-ministru atunci, după ce a fost şeful ANCOM, acum este ministrul Transporturilor.