Experţii de la Galeria Naţională a Scoţiei au făcut descoperirea când pânza a fost radiografiată înaintea unei expoziţii.
Autoportretul ascuns a fost acoperit de straturi de lipici şi carton pe spatele unei lucrări anterioare numită „Cap de ţărancă”.
Citește și: FOTO O tânără cu un Land Rover Freelander vechi nu a oprit la „Stop” și a făcut „garaj” un Sandero
Directoarea Galeriei, Lesley Stevenson, a declarat că a fost ”şocată” când a descoperit că artistul ”se uită la noi”.
„Când am văzut radiografiile pentru prima dată, desigur că am fost foarte încântaţi. Aceasta este o descoperire semnificativă, deoarece se adaugă la ceea ce ştim deja despre viaţa lui Van Gogh”, a adăugat ea.
Artistul olandez a refolosit adesea pânzele pentru a economisi bani, întorcându-le şi apoi lucrând pe cealaltă parte.
Citește și: Proiectele de reconstrucție ale Ucrainei vor fi sprijinite de autoritățile din România
Opera sa nu s-a vândut în timpul vieţii şi faima a venit abia după moartea sa în 1890, la vârsta de 37 de ani.
Van Gogh a devenit una dintre cele mai faimoase şi influente personalităţi din istoria artei occidentale.
Pictura „Capul unei ţărănci cu bonetă albă” a fost inclus în colecţia Galeria Naţională a Scoţiei (NGS) în 1960, ca parte a unui cadou de la un avocat influent din Edinburgh.
Opera prezintă o localnică din oraşul Nuenen din sudul Ţărilor de Jos, unde artistul a locuit din decembrie 1883 până în noiembrie 1885. Se crede că Van Gogh a pictat ulterior autoportretul într-un moment-cheie al carierei sale, după ce s-a mutat la Paris, fiind influenţat de lucrările impresioniştilor francezi.
La aproximativ 15 ani de la moartea sa, „Capul unei ţărănci cu bonetă albă” a fost împrumutat unei expoziţii la Muzeul Stedelijk, Amsterdam. Se crede că acesta este momentul în care pânza a fost lipită pe carton înainte de a fi înrămată.
Tabloul a fost deţinut de mai multe persoane de-a lungul timpului, iar în 1923 a fost achiziţionat de Evelyn St Croix Fleming, al cărei fiu, Ian, a devenit creatorul lui James Bond.
Abia în 1951 a ajuns în Scoţia, intrând în colecţia lui Alexander şi Rosalind Maitland, care ulterior au donat-o Galeriei Naţionale a Scoţiei.
Experţii de la NGS au spus că ar putea fi posibilă descoperirea autoportretului ascuns, dar că procesul de îndepărtare a lipiciului şi a cartonului va necesita o muncă delicată de conservare.
Cercetările sunt în desfăşurare pentru a stabili cum se poate face acest lucru fără a deteriora opera „Capul unei ţărănci cu bonetă albă”.
Cu toate acestea, vizitatorii unei expoziţii din Edinburgh vor putea vedea pentru prima dată imaginea printr-o casetă de lumină special creată. Tabloul înfăţişează o bonă, cu o bonetă şi o eşarfă legată lejer la gât, fixând privitorul intens, partea dreaptă a feţei este în umbră şi urechea stângă este clară.
