După ce ORDA a emis pe 7 decembrie o a doua decizie de prelungire a inițiativei privind constituirea Comisiei de negociere a metodologiei propusă de VISARTA prin care aceasta vrea să taxeze arta, Rețeaua Națională a Muzeelor din România (RNMR), Societatea Colecționarilor de Artă din România, Uniunea Arhitecților din România, Institutul de cercetări eco-muzeale “Gavrilă Simion” din Tulcea și Muzeul Brăilei „Carol I” au depus la ORDA o plângere prealabilă prin care apreciază ca nelegală înființarea comisiei de negociere și solicită anularea deciziei de constituire.
Citește și
Taxă de 70-100 de lei pentru orice operă de artă expusă în România. Inițiativa care va închide muzee
Artiștii se revoltă împotriva inițiativei Visarta care suprataxează arta: Nu sună a Mafie?
Plângerea prealabilă are ca termen de soluționare, de către ORDA, 30 de zile, după care se poate acționa în instanța de contencios administrativ.
RNMR precizează că nu a fost consultată în prealabil de către VISARTA despre intenția de a propune adoptarea unei astfel de metodologii.
“Rețeaua Națională a Muzeelor din România fiind nominalizată să participe în calitate de structură asociativă reprezentativă a utilizatorilor, la nivel național, devenind așadar membru al comisiei de negociere fără exprimarea unui acord prealabil în acest sens.
Propunerea VISARTA în ce privește componența Comisiei de negociere nu are legitimitate și nu poate participa la negocierea unei metodologii care este de natură să afecteze în mod substanțial, entități care nu au fost invitate să participe la negociere, cu impact semnificativ inclusiv în privința dinamicii culturale a întregii societăți”, mai menționează semnatarii plângerii.
Un avocat demontează pretextele VISARTA de a taxa cu 70-100 de lei operele de artă expuse în public
Lipsa unui regulament al comisiei de negociere “ care să conțină cel putin elementele esențiale” este un alt motiv invocat de RNMR ca și lipsa unei denumiri și a ariei de acoperire a metodologiei propuse de VISARTA.
"Nici din denumirea Metodologiei propuse spre negociere și nici din conținutul acesteia nu rezultă că obiectul autorizării și stabilirii condițiilor privind comunicarea publică a operelor ar viza exclusiv repertoriul gestionat de către VISARTA pentru proprii membri, ci, dimpotrivă, se induce ideea deținerii unui monopol – în afara cadrului legal, prin care VISARTA ar fi entitatea în măsură să autorizeze orice comunicare publică a oricărei opere de artă grafică sau plastică, ș.a. și totodată să colecteze remunerație pentru toate acestea”, se subliniază în plângerea depusă la ORDA.
Confuziile induse de VISARTA
Pe de altă parte, se arată că deși în notificarea VISARTA privind declanșarea procedurii negocierilor se face referire la repertoriul gestionat de aceasta, accesând pagina de internet www.visarta.ro rezultă că în realitate nu este publicat un repertoriu de opere, ci este publicată exclusiv lista membrilor VISARTA, însăși scurtătura indicată în cuprinsul notificării fiind de natură a indica acest aspect .
În opinia semnatarilor, ORDA ar fi trebuit ca, potrivit art. 163 alin. 1 din Legea 8/1996 să respingă cererea de inițiere a negocierilor și să verifice îndeplinirea condițiilor stabilite de lege pentru constituirea comisiei de negociere. În aceste condiții, se solicită ORDA anularea deciziei care girează propunerea VISARTA considerând-o neavenită și lipsită de oportunitate pe fondul viitoarelor directive europene care trebuie implementate în 2021.
Cine este VISARTA, societatea care monopolizează arta. Salarii de 313.000 de lei, datorii de 877.481
Și ajutorul de stat acordat artiștilor contemporani în pandemie ar fi taxat
Ministerul Culturii a bugetat, în perioada stării de urgență, când au fost interzise întrunirile culturale precum expozițiile, cu titlu de mic ajutor în vremuri de pandemie, 2 milioane de lei pentru achiziționarea, direct de la artiști, de lucrări de artă contemporană. De selecție și achiziție s-a ocupat Muzeul Național de Artă Contemporană, ce a anunțat recent finalizarea procedurii de achiziție.
Pentru a evita orice neînțelegere, Muzeul Național de Artă Contemporană a solicitat artiștilor contemporani să transmită proprietatea asupra lucrărilor achiziționate, cu tot cu drepturile de autor izvorâte din comunicarea publică a operei, expunerea acesteia precum și din eventualul transfer subsecvent al acestora, cerând expres artiștilor ce au făcut subiectul procedurii de achiziție publică să excludă lucrările vândute din repertoriul celor pentru care VISARTA poate colecta drepturi de autor.
Însă Visarta, cel puțin până la această dată, nu a răspuns solicitării scrise a artiștilor achiziționați, de a exclude lucrările vândute din lista Visarta.
Astfel, de ajutorul financiar al Ministerului Culturii ar urma să beneficieze nu doar artiștii contemporani care au vândut lucrările către Muzeu, ci și, în parte, asociația VISARTA, în cazul în care normele metodologice propuse de această asociație ar intra în vigoare.
