Furtul tezaurului dacic, în noaptea de 24 spre 25 ianuarie 2025 a creat o vie emoție în România. Opinia publică, politicienii, oamenii de cultură, cu toții și-au declarat șocul și indignarea față de această pierdere posibil ireparabilă a unor obiecte de mare valoare din patrimoniul cultural și istoric al țării noastre,
Dar, conform unei vechi reguli, ceea ce atunci era o știre de primă pagină, a devenit deja un subiect îngropat sub sute de alte informații despre probeme mult mai arzătoare din viața românilor. Iar instituțiile noastre sunt ținute la curent cu „mersul anchetei” doar prin ceea ce pot citi în presa olandeză și românească.
Furtul tezaurului dacic, zonă crepusculară pentru MNIR. „Deținem informații vehiculate în presă”
Lovitura dată spre finalul lunii ianuarie la Muzeul Drents din Assen a șocat, a uimit multă lume, mai ales prin rapiditatea sa și, ulterior, lupte organelor de anchetă din Țările de Jos de a stabili vinovații pentru acest jaf și a găsi obiectele de patrimoniu furate.
Ne aducem aminte: hoții au acționat cu ținte precise, coiful dde la Coțofenești și cele trei brățări dacice aflate în expoziția de la muzeul din Assen, care s-ar fi închis pentru public chiar în ziua furtului.
Poliția și procuratura olandeze au început ancheta în acest caz și, la ora actuală, au decis să rețină până acum șapte suspecți, dintre care trei sunt în arest preventiv.
Citește și: VIDEO A plătit 30.000 de lei pe coiful din tezaurul dacic furat în Olanda. Cine l-a donat statului?
Instanța din Assen va decide, pe 30 iulie, dacă suspecții arestați de poliția olandeză în cazul jafului din muzeul de istorie din localitatea Drents vor rămâne după gratii sau nu.
Anchetatorii olandezi însă au convingerea că obiectele respective n-au fost topite și că se află întregi, ascunse într-un loc pe care suspecții încă nu vor să-l divulge.
„Este evident că primul obiectiv – recuperarea obiectelor de artă – nu a fost încă atins. Din cercetări reiese că suspecții principali dețin informații despre locul unde se află comorile sau ce s-a întâmplat cu ele”, arată procurorii în rechizitoriul lor, potrivit adevarul.ro.
Coiful de la Coțofenești fusese descoperit la jumătatea anilor '20 - Foto: Drents Museum
Justiția își va urma cursul și nu ne rămâne decât să sperăm că speranța aceea rezonabilă că artefactele vor fi recuperate în bună stare se va concretiza mai devreme sau mai târziu.
Dar interesant este că instituțiile responsabile cu situația valorilor de patrimoniu din țară, respectiv cu cele furate din Muzeul Drents, nu au nici un detali suplimentar despre anchetă, despre bănuielile procurorilor olandezi.
Astfel, adresând câteva întrebări pe această temă Ministerului Culturii, care tocmai și-a schimbat echipa de conducere, am fost redirecționați către Muzeul Național de Istorie a României (MNIR).
Și asta, deși răspunsurile la cel puțin două dintre întrebări intră clar în competența ministerului, dovadă reprezentanții MNIR au transmis că nu au competențe în acele zone.
Citește și: Ciolacu "aruncă bomba" în cazul tezaurului dacic furat din Olanda: "A fost scos ilegal din România"
Dar, trecând peste „pasarea” simplă către MNIR, am fost relativ nedumeriți să constatăm că reprezentanții Muzeului Național, cel care a organizat și trimis peste hotare obiectele de patrimoniu furate cunoaște detalii despre anchetă doar din ceea ce se vehiculează în presă.
„Informațiile pe care Muzeul Național de Istorie a României le deține în acest moment privitoare la situația recuperării coifului de la Coțofenești și a celor trei brățări dacice furate din Muzeul Drents sunt cele vehiculate în presa olandeză și în presa românească.
Având în vedere că ancheta privind acest furt este în curs de desfășurare, autoritățile competente nu au transmis instituției noastre date suplimentare, întrucât divulgarea unor informații sensibile ar putea periclita buna desfășurare a investigației”, au răspuns reprezentanții MNIR la solicitarea Newsweek Romania.
Artefactele din tezaurul dacic furate, asigurate pentru 5,7 milioane de euro
Sigur, protejarea informațiilor esențiale pentru caz este vitală, dar, probabil din motive eronate, ne închipuiam că încă mai există o minimă colaborare și comunicare atât cu Muzeul Drents, cât și cu autoritățițe olandeze în această speță atât de gravă și de sensibilă, mai ales pentru România.
Canale de informare-comunicare oficiale sau chiar neoficiale ar trebui să existe, în asemenea situații, între reprezentanții părții vătămate și cei care îi anchetează pe făptuitori.
Înțelegem că în România se așteaptă, pur și simplu, decizia instanței din Olanda, în procesul care ar fi programat să înceapă la toamnă. Dar decizia aceea nu va înemna și recuperarea obiectelor de patrimoniu.
Până atunci, baza rămâne presa și informațiile pe care aceasta le vehiculează, atât în Țările de Jos, cât și în România.
Muzeul Național de Istorie a României deține artefactele de patrimoniu furate în Olanda - Foto: Fundația Prietenii Muzeului de Istorie a României
Probabil că ar trebui să ne mai încălzească faptul că sunt șanse mari de a primi nemaipomenita despăgubire de 5,7 miioane de euro din partea statului olandez, dacă brățările și coiful nu vor fi recuperate întregi.
„Referitor la despăgubirile care urmează a fi acordate de către guvernul Regatului Țărilor de Jos, în legătură cu furtul celor patru bunuri aparținând patrimoniului cultural național al României, vă informăm că Muzeul Național de Istorie a României a fost notificat oficial cu privire la aprobarea despăgubirii.
În acest sens, au fost deja întocmite și transmise primele documente oficiale necesare inițierii procedurilor pentru recuperarea prejudiciului, în conformitate cu termenii poliței de asigurare în vigoare.
Valoarea totală asigurată pentru cele patru bunuri culturale de patrimoniu se ridică la suma de 5.700.000 de euro.
Stabilirea calendarului privind acordarea despăgubirilor va depinde de momentul încheierii anchetei aflate în desfășurare, precum și de concluziile și rezoluțiile oficiale ce vor fi emise ulterior”, se explică în răspunsul MNIR la întrebările Newsweek.
Iar dacă în luna ianuarie, premierul de atunci, Marcel Ciolacu, vorbea, cu subiect și predicat, despre faptul că artefactele furate ar fi fost trimise ilegal peste graniță, la expoziția din Olanda, acum nu mai există nici o adiere de informație în acest sens.
Probabil că fostul prim-ministru s-a dumirit că obiectele împrumutate pentru a fi expuse peste hotare pot fi scoase din țară și fără o Hotărâre de Guvern, așa cum acuza el la acea vreme. Sau nu?
Singura măsură concretă a fost îndepărtarea fostului manager al MNIR, Ernest Oberländer-Târnoveanu, o decizie oricum pripită și insuficient motivată.
Citește și: Raluca Turcan, fostul ministru al Culturii, despre furtul tezaurului: „Sunt câteva lucruri ciudate”
În prezent, autoritățile implicate în investigarea cazului își continuă eforturile susținute, existând în continuare speranța justificată că obiectele de patrimoniu vor fi recuperate într-un termen rezonabil.
Nu putem decât să sperăm că anchetatorii olandezi vor reuși să „dea de cap” acestei afaceri încâlcite și, mai ales, să recupereze Coiful și brățările dacice în aceeași stare în care erau atunci când au fost furate.
Iar când se va termina totul vor alfa și cei din Ministerul Culturii și MNIR. Firește, din presa olandeză și românească...
