În furia lor, comentatorii au criticat inclusiv fapte care nu au avut loc.
S-a spus că „Brâncuși nu are nevoie de un ambasador”, ignorându-se faptul că rolul Irinei Rimes nu este de a-l promova pe „domnul sculptor” – Brâncuși este un nume al culturii universale, cunoscut în toată lumea – ci de a promova, în rândul tinerilor, în rândul numeroșilor fani ai cântăreței evenimentele (doar evenimentele) organizate pe 19 februarie pentru a marca 144 de ani de la nașterea artistului.
Ministerul Culturii a justificat alegerea Irinei Rimes prin faptul că aceasta se adresează tinerei generații și o face cu succes. Cântecele sale au milioane de vizualizări.
De fapt, rolul cântăreței este doar de a-și mobiliza fanii să vină la Muzeului Național de Artă al României (MNAR), din București, la ora 19.00, pentru a vedea holograma uriașă a sculptorului.
Intrarea în muzeu va fi liberă, iar vizitatorii vor beneficia de trei tururi ghidate, unde specialiștii vor vorbi publicului despre opera lui Brâncuși.
Cei mai mulți dintre critici au ignorat un aspect important: Irina Rimes promovează evenimentele fără a cere bani. O face voluntar.
„Am acceptat invitația domnului ministru de a fi promotor al evenimentului pentru că îmi doresc ca tinerii cu care vorbesc, direct sau indirect, să înțeleagă cât de important este să ne cunoaștem cultura, să perpetuăm obiceiurile, să fim mai aproape de valorile culturale românești, să nu uitam de ele doar pentru că nu mai sunt cool și trendy”, a declarat Irina Rimes.
A fost, prin urmare, alegerea Irinei Rimes o decizie potrivită? Unii au spus că nu. Dar la fel de mulți au spus că da. Iată argumentele acestora din urmă:
