Sergiu Nicolaescu a lăsat în urma sa o colecţie impresionantă de peste 60 de filme în care a îmbrăcat, pe rând şi mai ales în acelaşi timp, haina de regizor, scenarist şi actor.
La vârsta de cinci ani a plecat din oraşul natal împreună cu familia, care şi-a stabilit reşedinţa la Timişoara, oraşul în care marele regizor a copilărit. A făcut ultimele patru clase de liceu în doi ani, iar în 1948, la terminarea liceului, a intrat la trei facultăţi: Belle Arte, Politehnică şi Şcoala de Ofiţeri de Marină. A absolvit Politehnica în 1952, devenind inginer, meserie pe care a practicat-o la Studioul ''Al. Sahia'' până în 1965, intrând astfel în lumea filmului, potrivit cinemagia.
Inițial a fost inginer
Începuturile carierei sale regizorale sunt marcate de o serie de scurtmetraje - "Scoicile nu au vorbit niciodată", "Memoria trandafirului", o metaforă de 7 minute (1962), foarte curând ajungând să abordeze, ca profesionist, lungmetrajul. Pentru filmul "Memoria trandafirului" a luat Premiul de Excelenţă al Uniunii Tehnicienilor din cinematografia mondială.
Citește și: VIDEO Imaginea pe care o avea Andrew Tate în vila din Voluntari îi pune pe britanici pe gânduri
''Eram inginer, am intrat foarte de tânăr în cinematografie, la 24 de ani, ca inginer, (...) mi-a plăcut această nouă lume. Eu am pornit, de fapt, pe un alt gen, filme de artă, scurtmetraje fără dialoguri la studiourile 'Sahia', unul dintre ele a ajuns chiar şi la Cannes, şi după aceea, timp de zece ani, am văzut la Paris filmul, în perioada Crăciunului'', mărturisea într-un interviu.
Debutul în lungmetraj cu ''Dacii'' (în coproducţie cu Franco-London-Film, 1966), în care a şi jucat, s-a dovedit a fi un mare succes românesc, ajungând să fie difuzat şi în străinătate.
Citește și: Profesoara lui „Pistruiatul” pleacă din țară după premieră. Renunță la actorie și nu revede filmul
În anii '70, a demonstrat o reală voinţă de a-şi însuşi tehnici narative şi de montaj preluate din cinematograful american comercial, pe care le-a aplicat filmelor sale de acţiune şi suspans, precizează "Dicţionarul de cinema" apărut la Editura Univers enciclopedic, 1997.
Actor, regizor și scenarist
Filmografia sa cuprinde filme la care, în afară de regizor sau co-regizor, este în egală măsură actor sau scenarist cu certe calităţi. După numărul de filme realizate (peste 50 de lungmetraje), Sergiu Nicolaescu este, de departe, regizorul cel mai prolific din cinematografia românescă, 'îl prezintă Agerpres.
Filmul care l-a consacrat, la începuturile carierei, este ''Mihai Viteazul'', cu Amza Pellea în rolul principal. Alte nume ale cinematografiei româneşti care au participat la realizarea acestui film au fost Ilarion Ciobanu, Florin Piersic, Mircea Albulescu, Olga Tudorache, Ion Besoiu. În ianuarie 2010, ''Mihai Viteazul'' ocupa a treia poziţie într-un clasament realizat de site-ul american de specialitate IMDb (Internet Movie Data base) la categoria ''Filme istorice''. Producţia devenea, astfel, cel mai vizionat film românesc în întreaga lume.
Filmul ''Cu mâinile curate'' (1972) a marcat debutul uneia dintre cele mai îndrăgite serii de acţiune din cinematografia românească - seria Comisarului.
''Nemuritorii'' (1974) plasează acţiunea la zece ani de la uciderea lui Mihai Viteazul şi are în prim-plan peripeţiile unui grup de ostaşi devotaţi domnitorului, care încearcă să se întoarcă acasă aducând cu ei o ladă, împreună cu steagul celor trei ţări unite (Moldova, Ţara Românească şi Transilvania). Coloana sonoră este semnată de trupa Phoenix.
Realizat de Sergiu Nicolaescu, după un scenariu de Emil Slotea, filmul ''Carol I'' (2009) se referă la ultimele luni din viaţa regelui şi la controversele dintre Carol şi membrii Guvernului său, în contextul izbucnirii Primului Război Mondial. Regizorul a dat viaţă rolului Carol, personaj pe care l-a mai interpretat şi, în 1977, într-un alt film al său, ''Pentru patrie''.
Sergiu Nicolaescu a debutat în comedie cu ''Nea Mărin Miliardar'' (1979), după un scenariu semnat de scriitorul Vintilă Corbul. Din distribuţie făceau parte Amza Pellea, Stela Popescu, Vasilica Tastaman, Jean Constantin, Draga Olteanu Matei, Sebastian Papaiani. Pelicula a fost vizionată de peste 14,6 milioane de spectatori români.
În ''Mircea'' (1989), Sergiu Nicolaescu a plasat acţiunea în jurul domnitorului Mircea cel Bătrân, un alt personaj emblematic al istoriei românilor.
Cel din urmă film al lui Sergiu Nicolaescu, "Ultimul corupt din România", o continuare a peliculei "Poker", a avut premiera în februarie 2012. Filmul a avut, în acelaşi an, 13.195 de spectatori.
De trei ori însurat
Sergiu Nicolaescu a fost căsătorit de trei ori. De prima soţie, Mariana, s-a despărţit la numai trei luni după nuntă, după care a urmat căsătoria cu Gabriela, o cunoscută şi apreciată costumieră, cu care a lucrat la unele dintre filmele sale şi de care avea să se despartă câţiva ani mai târziu.
Din anul 2005 era căsătorit cu Dana Nicolaescu, pe care o întâlnise pentru prima dată în 1996, atunci când ea abia împlinise 18 ani.
Declarații dare de-a lungul timpului
- Ca adolescent, a vrut să se sinucidă de 3 ori! Şi-a pus pistolul la tîmplă chiar. "Mi-era lehamite de tot, probabil traumele războiului. Am apăsat pe trăgaci, dar nu a fost să fie!".
- Căsătorit de 3 ori, maestrul mărturisea în Libertatea: "Nu cred că am iubit vreodată! Deşi am avut multe legături amoroase, iar nemţoaicele au fost febleţea mea. Am fost un adevărat lup singuratic. Nici prieteni intimi n-am avut prea mulţi".
Trebuia să regizeze filmul de succes Mihai Viteazu cu Richard Burton, Elizabeth Taylor, Charlton Heston, dar Ceauşescu a ordonat: numai actor români! "Aveam buget de 4 milioane de dolari în 1970, aş fi "ras" tot la nivel de încasări în acea perioadă, poate pelicula lua un Oscar", a comentat Nicolaescu.
De ce nu a fugit în Vest
"În 1964, un film de-al meu, de 8 minute, a participat la festivalul de la Cannes. Un american, Richard Davis, l-a cumpărat pentru 20.000 de dolari şi a întrebat unde e autorul. Eu nu aveam dosar bun, mi se interzisese să merg la festival. Dar, datorită americanului de la Columbia Pictures, am ajuns în Franţa. Era prima oară cînd plecam în străinătate, aveam 34 de ani şi i-am spus mamei că eu nu mă mai întorc la Bucureşti! "Dacă ţi-o fi bine, poate ne scoţi şi pe noi!", mi-a spus. I-am făcut semn de adio de pe scara avionului, iar după cîteva zile am vrut să-i trimit un frigider cadou. Cînd să fac coletul, am realizat că-mi iubesc prea mult mama şi atunci am ştiut că nu pot să o părăsesc. Nici pe ea, nici România. Am făcut diverse coproducţii, eu luam doar un sfert din bani, restul mergeau la statul comunist. Dar erau foarte mulţi pentru mine, eram mulţumit şi-aşa".
Controverse
Sergiu Nicolaescu a reinterpretat istoria și a făcut din comisarul Alimănescu, în realitate un criminal folosit de comuniști pentru a frânge rezistența din munți, într-un personaj nonconformist, dar în slujba poporului.
În filme, Comisarul Tudor Miclovan este un comisar de poliție fictiv interpretat de actorul și regizorul de film Sergiu Nicolaescu în filmele Cu mîinile curate (1972), Ultimul cartuș (1973), fiind urmat de Comisarul Moldovan în filmele Un comisar acuză (1974), Revanșa (1978), Duelul (1981) și Supraviețuitorul (2008).
Alimănescu a fost recuperat de comuniști care l-au transformat într-o măciucă împotriva dușmanilor de clasă. Sergiu Niciolaescu l-a folosit atunci când a conturat personajul comisarului Miclovan/Moldovan, dar i-a cosmetizat imaginea. Gheorghe Dinică a interpretat personajul căutat de comisarul Moldovan în film.
Citește și: Cine a fost în realitate Comisarul Moldovan jucat de Sergiu Nicolaescu. Criminalul devenit erou
Practic, Nicolaescu s-a inspirat din viața unui un comisar de poliție, ulterior maior de miliție din România, numit Eugen Alimănescu.
