Primul model ARO 240 a apărut pe piață în 1972, urmându-i IMS-ului, după ce un prototip a fost prezentat la Expoziţia Realizărilor Economiei Naţionale - EREN în 1969.
Era un off-roader decapotabil, cu 2 uși și prelată, suspensie independentă pe puntea față, cutie de viteze manuală cu 4 trepte, cutie de transfer, tracțiune integrală, și motor pe benzină de 2.500 cmc care dezvolta 75 cai putere.
Citește și: FOTO Apariție epocală: A fost găsit și recondiționat primul Aro 24 fabricat la Câmpulung în 1969
Exporturile au început după anul 1973, însă modelele ARO de export aveau alte motoare pentru a corespunde normelor de poluare. De asemenea, în anii următori, modele ARO au început să fie asamblate și la o fabrică din Portugalia.
Iar, cam în același timp, modele ARO au început să alerge în competiții automobilistice de profil, întâi pe plan intern, apoi și în străinătate.
ARO 240 de Dakar, nostalgie comunistă. Era „globalist”: motor V8 american, cutie automată
Aro 240 despre care se tot spune că a fost vedetă în raliuri, și, e adevărat, a câștigat, de exemplu, Raliul Faraonilor, Raliul Tunisiei, Raliul Islandei și Raliul Algeriei, iar în 1984-1985 a participat la Raliul Paris-Dakar, nu avea însă nicio legătură, în afară de „carapace”, cu modelul produs la Câmpulung, la fel ca modelele Dacia Sandrider care aleargă acum la Dakar 2025.
Citește și: VIDEO Cum arată Dacia Sandrider, prototipul pentru Dakar 2025. 360 CP și merge pe benzină sintetică
Pilotul Gerrard Sarrazin explică foarte clar într-un interviu video că mașina sa de raliu nu avea decât un șasiu de Aro 240 modificat.
Citește și: VIDEO Când românii au proiectat ARO 16, constructorii europeni habar nu aveau ce e ăla SUV de oraș
Motorul ARO-ului de Dakar era un V8 american de Chrysler Barracuda modificat, cuplat la o cutie de viteza automată, special dezvoltată de echipa lui Sarrazin, și la o cutie de transfer făcută „custom”.
În 1983, motorul V8 Barracuda al ARO-ului 240 de raliu dezvolta circa 250 de cai, iar apoi inginerii au reușit să-l urce până spre 300 de cai.
Nici suspensia ARO-ului lui Gerrard Sarrazin nu avea vreo legătură cu cea a mașinii produse la Câmpulung.
Inițial, pe față avea un sistem cu 3 amortizoare la fiecare roată, de pildă, iar pe spate un sistem tot cu 3 amortizoare pe roată. Apoi, suspensia față a fost modificată la 2 amortizoare.
Citește și: FOTO Aro 304 Cabrio, limuzina tip „Papamobil” în care lui Ceaușescu i-a fost frică să se urce
