Îndrăgostit de istorie și, implicit, de arheologie, Cătălin Dobrinescu povestește că în 2016 a decis, alături de colegii săi de la Muzeul de Istorie Națională și Arheologie din Constanța, să înființeze un birou dedicat arheologiei subacvatice.
Un proiect de 4.000.000.000 € vital pentru România oprit dintr-un motiv bizar. Ce ape a tulburat?
„Biroul dispune de șase specialiști în arheologie clasică și preistorie, iar de atunci am început să formăm oameni care să învețe tainele scufundării și să urmeze cursuri de certificare în acest domeniu la centrul UNESCO din Croația. Până în prezent, suntem trei membri, iar acesta este primul birou oficial înființat în România, ceea ce era firesc pentru Constanța.
Din 2016 și până acum, am reușit să scanăm aproximativ 100 de kilometri pătrați din Marea Neagră, adunând informații legate de vestigii pe întreaga suprafață.
Este un prim pas. Practic, am trecut de la zero la a descoperi lucruri despre această zonă a mării, de la Vadu la Mangalia. Deși suprafețele explorate sunt foarte mici, este un progres semnificativ. Avem oameni pregătiți și o parte din echipamente”, a declarat arheologul Cătălin Dobrinescu pentru Discover Dobrogea.
Deși arheologia se practică de peste 140 de ani în Dobrogea și există multe informații despre artefactele de pe uscat, cunoștințele noastre despre vestigiile din mare sunt foarte limitate.
Aceasta a fost motivația pentru Cătălin Dobrinescu de a se specializa în arheologia subacvatică.
Născut în Constanța, el a fost pasionat de mic de istoria zonei, dorind să descopere ce relicve sunt ascunse în adâncurile mării. Experiența sa a fost acumulată în străinătate, iar ulterior a înființat un departament de arheologie subacvatică la Muzeul de Istorie din Constanța.
Sebastian Burduja, ministrul Energiei, a făcut recent o declarație pe Facebook în care a subliniat că un site arheologic subacvatic blochează dezvoltarea unui proiect esențial pentru România.
Acest site, situat în apropierea Mării Negre, ridică întrebări legate de echilibrul între conservarea patrimoniului istoric și necesitățile energetice ale țării.
âBurduja a evidențiat importanța acestui proiect pentru securitatea energetică a României, subliniind totodată că se impune o dezbatere asupra modului în care putem gestiona aceste conflicte între protecția istorică și dezvoltarea infrastructurii energetice.
