Având în vedere discuțiile pe legea bugetului pentru 2021 și necesitatea de a umple găurile cauzate de pandemia de COVID-19, România ar trebui să atragă toate veniturile fiscale posibile fără a mai oferi ”discounturi” producătorilor din industria tutunului.
De exemplu, dacă din prețul unui pachet de țigări 15 lei merg la stat și 5 lei la companiile de tutun și distribuitorii lor, în cazul noilor produse din tutun raportul este invers. Adică, doar 5 lei merg la stat și restul la companiile producătoare. Cu fiecare pachet de noi produse din tutun vândut în locul unui pachet de țigări normal, bugetul de statuui pierde circa 10 lei. Iar doar în primele nouă luni ale lui 2020, s-au vândut circa 30 de milioane de pachete de produse din tutun pentru încălzit.
Facând un calcul simplu, asta înseamnă venituri suplimentare de 300 de milioane de lei pentru producătorii de tutun și încasări mai mici cu 300 de milioane de lei pentru stat. Extrapolând, la nivelul unui an sunt încasați cu 400 de milioane de lei mai puțin din cauza diferenței de taxare.
Aceste pierderi vor crește, evident, pe măsură ce consumatorii continuă să înlocuiască țigaretele convenționale cu produsele din tutun încălzit. De exemplu, în cazul în care cota de piață a produselor din tutun încălzit va crește la un nivel echivalent cu cel existent acum în Grecia (o cotă de 11% pe piața tutunului), se va pierde anual o valoare mai mare de 1 miliard de lei din veniturile generate de accize.
Pentru fiecare punct procentual suplimentar la cota de piață a produselor din tutun încălzit, se vor pierde încă 96 de milioane de lei la nivelul veniturilor fiscale.
Pe cele mai mari piețe de produse din tutun încălzit din lume, Japonia și Coreea de Sud, guvernele au crescut semnificativ acciza la produsele din tutun încălzit - până la 80-90% din acciza la țigarete – pentru a garanta veniturile bugetare. Măsuri similare au fost implementate și în Europa, în Ucraina și Bulgaria.
Toate acestea, într-un moment în care România (ca, de altfel, întreaga Europă) nu își poate permite să piardă venituri fiscale fără motiv.
România are nevoie de o creștere a veniturilor fiscale, pentru a relua controlul asupra propriei datorii publice, pentru a face posibilă stimularea fiscală continuă a economiei și pentru a evita reduceri ale cheltuielilor în viitor.
În mod evident, cu cât au loc mai puține pierderi inutile la nivelul veniturilor fiscale, precum cele generate de taxarea mai redusă a produselor din tutun încălzit, cu atât vor fi necesare mai puține măsuri drastice de echilibrare a situației fiscale. De exemplu, reduceri salariale în sectorul public.
În plus, prezenta criză socială cu care se confruntă nu doar România, ci și restul lumii, va avea efecte profunde la nivel economic și fiscal.
Prin urmare, nu este momentul potrivit ca autoritățile române să continue să piardă venituri fiscale de sute de milioane de RON.
Categoria produselor din tutun încălzit s-a dezvoltat rapid în multe țări din lume
Produsele din tutun încălzit au fost introduse pe piața tutunului din România în noiembrie 2015. În prezent, cota de piață a produselor din tutun încălzit în România este de peste 3%.
În Japonia, al cărei nivel al vânzărilor reprezintă aproximativ 55% din vânzările de produse din tutun încălzit la nivel mondial în 2019, cota de piață a acestor produse a atins 30%. În Coreea de Sud, a doua cea mai mare piață la nivel mondial, produsele din tutun încălzit au atins peste 15% din cota de piață.
În UE, cota de piață a produselor din tutun încălzit a crescut în mai multe State Membre. Astăzi, produsele din tutun încălzit reprezintă 17,5% din piața tutunului din Lituania și 11% din piața tutunului în Grecia. În alte state membre, produsele din tutun încălzit au atins o cotă de piață între 6 și 8% în Republica Cehă, în Italia, Letonia, Portugalia și Slovacia. După cum arată graficul de mai jos, în toate aceste țări, cota de piață a produselor din tutun încălzit crește rapid.
Foto: Cele zece țări cu cele mai mari cote de piață ale produselor din tutun încălzit în 2020 (Sursa: TobaccoIntelligence.com)
Probleme privind abordarea curentă la nivelul accizelor
Accizele aplicate produselor din tutun pentru încălzit în România sunt de cinci ori mai mici decât accizele aplicate țigaretelor.
În 2021, nivelul accizelor aplicate celor mai populare țigarete este de circa 11 lei /pachet de 20 de bucăți. La polul opus, în 2021, produselor din tutun pentru încălzit li se aplică o acciză de 2,6 lei / pachet de 20 de stick-uri.
Principalul beneficiar al accizei semnificativ reduse aplicate produselor din tutun încălzit rămâne industria, ceea ce înseamnă un dezavantaj financiar semnificativ pentru bugetul public național al statului român.
Taxarea redusă a produselor din tutun încălzit înseamnă pierderi semnificative la nivelul veniturilor fiscale
Tutunul reprezintă o sursă foarte importantă de venit pentru sectorul public al României, reprezentând aproape 6% din veniturile fiscale totale în 2019. Pentru fiecare punct procentual suplimentar la cota de piață a produselor din tutun încălzit, se vor pierde, prin urmare, 96 de milioane lei la nivelul veniturilor fiscale.
În acest sens, tabelul care urmează ilustrează veniturile pierdute din accize care ar rezulta ca urmare a atingerii produselor din tutun încălzit a unei cote de piață observată în alte țări.
Astfel, dacă produsele din tutun încălzit ating în România o cotă de piață precum cea din Japonia, bugetul de stat va pierde în fiecare an 3,2 miliarde de lei, adică un sfert din veniturile din accize percepute țigaretelor la nivel de țară.
Chiar în eventualitatea în care cota de piață aferentă produselor din tutun încălzit ar crește la nivelul echivalent celei din Grecia în acest moment, se vor pierde anual peste 1 miliard de lei din veniturile generate de accize.
La mijlocul anului 2019, FMI a recomandat un set de măsuri pentru preluarea controlului asupra datoriei publice asupra României (documentul poate fi descărcat AICI), printre care: reducerea tratamentelor fiscale preferențiale în funcție de sector, îmbunătățiri ale eficienței veniturilor și moderarea creșterii cheltuielilor cu salariile în sectorul public.
De asemenea, FMI a observat că stimularea fiscală redusă reprezenta un risc național cheie la adresa dezvoltării economice viitoare a țării, motiv pentru care trebuie obținut un echilibru între constrângerile de natură fiscală și dezvoltarea economică.
În mod evident, cu cât au loc mai puține pierderi generate de veniturile fiscale inutile, cu atât mai puține măsuri vor trebui să ia autoritățile române – precum, de exemplu, reducerea cheltuielilor cu salariile în sectorul public, pentru a echilibra situația fiscală.
Soluția accizării echitabile
Soluția simplă ar fi ca Ministerul Finanțelor să majoreze nivelul accizelor percepute produselor din tutun încălzit, de la nivelul curent la un nivel apropiat de cel al accizelor percepute la țigarete, dar nu egal cu acesta.
Dacă nivelul accizelor s-ar ridica la 80% din nivelul accizei la țigarete, producătorii tot ar avea profituri mai mari decât cele obținute de pe urma țigaretelor.
Recent, în Japonia, cea mai mare piață de produse din tutun încălzit din lume, Guvernul a implementat măsuri de majorare a accizelor aplicate acestor produse la cca 80% din valoarea accizelor percepute țigaretelor. Această decizie a venit ca urmare a scăderii veniturilor fiscale obținute de pe urma comercializării țigaretelor, ca urmare a creșterii acestei noi categorii de produse.
În mod similar, în Coreea de Sud, a doua cea mai mare piață de tutun încălzit din lume, accizele percepute acestor produse se ridică acum la cca 89% din nivelul accizelor percepute țigaretelor convenționale.
