Vineri, 23 aprilie, coaliția PSRM-Șor a revocat, prin act administrativ, mandatul de judecător constituțional al Domnicăi Manole, președintele Curții Constituționale și a desemnat, fără concurs un nou judecător (pe avocatul Boris Lupașcu).
Socialiștii și partenerii lor de coaliție au invocat avizul dat de CC pe 15 aprilie, prin care a constatat existența circumstanțelor care justifică dizolvarea Parlamentului. Socialiștii susțin că prin acel aviz CC a demonstrat că este o instituție capturată și au votat chiar și o declarație în Parlament „privind caracterul captiv al Curții Constituționale”. Ambele hotărâri au fost suspendate imediat de președintele ad-interim al CC, Liuba Șova.
Lupașcu s-a retras înainte să ajungă la CC
Marți dimineață, înaintea examinării în fond a sesizărilor deputaților opoziției Sergiu Litvinenco și Dinu Plîngău, care au atacat cele două hotărâri controversate, Boris Lupașcu, judecătorul desemnat vineri de majoritatea PSRM-Șor la CC, a anunțat că se retrage.
Peste câteva ore, CC a anulat atât hotărârea Parlamentului de revocare a mandatului de judecător al Domnicăi Manole, cât și hotărârea de numire a lui Lupașcu în funcția de judecător.
În paralel, deputații PAS au solicitat Procuraturii Generale să examineze acțiunile de vineri, 23 aprilie, din Parlament, sub aspectul infracțiunii de uzurpare a puterii în stat. Procuratura a anunțat că va examina acest demers „în ordine prioritară și în regim de urgență și va dispune o soluție legală”.
Citește și: Submarinul indonezian, găsit după 5 zile: cei 53 de membri ai echipajului, morți
Dodon cerșește sprijin de la partidele mici de stânga
Marți, 27 aprilie, după anularea celor două controversate hotărâri de către CC, liderul socialiștilor Igor Dodon a acuzat instituția că „s-a transformat într-un instrument politic în mâinile unor politicieni uzurpatori”. Dodon sugerează că nu mai poate bloca alegerile parlamentare anticipate și a prezis victoria partidelor pro-occidentale la aceste alegeri: „În lunile următoare, ne așteaptă o luptă politică dură în cadrul alegerilor parlamentare anticipate.
Occidentul mizează pe forțele politice marionete pe care le controlează: partidul Maiei Sandu, al lui Renato Usatîi și cel al unioniștilor. (...) Pentru a nu admite evoluția acestui scenariu nociv pentru țara noastră, a venit timpul ca toate forțele politice sănătoase să se dezică de vechile supărări și să se unească într-un front comun pentru apărarea și salvarea Moldovei”, a îndemnat Dodon.
În tandem cu Ministerul rus de Externe, socialistul Dodon a atacat butucănos ambasadorii UE și SUA acreditați la Chișinău. Într-un comentariu distribuit luni seară de MAE rus, diplomația de la Moscova critică reacțiile ambasadorilor UE și SUA, Peter Michalko și Derek Hogan, precum și ale cancelariilor europene la deciziile adoptate de Parlamentul de la Chișinău vineri, 23 aprilie.
Potrivit Mariei Zaharova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, criticile diplomaților și oficialităților occidentale denotă „un angajament politic clar, care contribuie la o și mai mare polarizare a societății moldovenești”.
SUA și UE denunță „un atac flagrant” asupra democrației
Aproape simultan, Departamentul de Stat al SUA a emis un comunicat în care califică tentativa de a o înlocui în funcție pe Domnica Manole cu un alt candidat, prin votul majorității din Parlament, ca pe „un atac flagrant asupra normelor democratice și ordinea constituțională a Republicii Moldova”.
Departamentul de Stat se arată deosebit de îngrijorat de faptul că, prin acțiunile sale, Parlamentul aduce atingere activității CC, „care doar recent și-a afirmat independența, după ani de capturare a statului” (sub regimul oligarhic controlat de Vladimir Plahotniuc – n.n.).
Luni, președinta Maia Sandu a avut o convorbire telefonică cu președintele Parlamentului European, David Sassoli, care a transmis că independența CC trebuie respectată de toate forțele politice de la Chișinău.
Anticipatele sunt inevitabile
Miercuri, 28 aprilie, Curtea Constituțională a Republicii Moldova va analiza legalitatea instituirii stării de urgență pentru două luni de către majoritatea parlamentară PSRM-Șor, începând cu 1 aprilie 2021 – singura barieră în calea dizolvării Parlamentului după avizul CC din 15 aprilie.
Potrivit juriștilor și analiștilor politici de la Chișinău, probabilitatea anulării stării de urgență de către CC este foarte mare. Dacă acest lucru se va întâmpla, nimic nu o mai poate împiedica pe șefa statului Maia Sandu să dizolve actualul Parlament.
