Mai multe studii și descoperiri recente ale altor țări au fost aduse în discuție, experții prezenți subliniind necesitatea unor abordări echilibrate în locul discursurilor restrictive și autoritare, precum și importanța respectării drepturilor consumatorilor în elaborarea de politici eficiente.
Vapingul sau încălzirea tutunului, alternative mai puțin nocive, conform studiilor
“Un element care apare mereu în discuție este de ce nu scăpăm cu totul de nicotină. Ei bine, această abordare trebuie să aibă în vedere faptul că există o cerere semnificativă din partea consumatorilor pentru nicotină și nu neapărat pentru pentru fumatul în sine. Eliminarea completă nu este o abordare sustenabilă”, a declarat Clive Bates, expert internațional în politici publice.
”Și pentru că drepturile consumatorilor nu pot fi ignorate, o abordare mai echilibrată este minimizarea efectelor fumatului, cu atât mai mult cu cât nu există suficientă informare în acest moment asupra faptului că nu nicotina în sine este responsabilă de riscuri, ci consumul acesteia prin ardere, deci prin utilizarea țigărilor tradiționale”, a subliniat Bates.
În acest context, reducerea riscurilor prin adoptarea unor alternative de consum al nicotinei fără ardere, așa cum este cazul țigărilor electronice sau al produselor care încălzesc tutunul, reprezintă un pas înainte în adoptarea unor strategii sustenabile, care să reducă semnificativ riscurile asociate fumatului.
“Astăzi, studii foarte recente precum studiul Cochrane Review sau rapoartele Serviciului Național de Sănătate Publică al Marii Britanii subliniază foarte clar că utilizarea unor alternative precum vapingul funcționează mult mai bine ca metodă de renunțare la fumat decât orice alte metode de substituție a nicotinei,” a adăugat Clive Bates.
În condițiile în care cererea pentru nicotină rămâne ridicată, tehnologia ultimilor ani a evoluat pentru a putea livra în continuare consumatorilor nicotină, însă sub forme mai puțin riscante și care să sprijine o tranziție sustenabilă de la fumatul tradițional la metode mai puțin nocive pentru consumatori.
Această tranziție este vizibilă și în domeniul auto, unde asistăm la o trecere treptată către vehicule electrice, ca variantă mai puțin nocivă pentru mediu.
Societățile se îndreaptă spre soluții care să minimizeze riscurile, iar un alt exemplu recent este cel al Marii Britanii care încurajează fumătorii să treacă la țigări electronice în locul fumatului, vizând astfel un progres major în domeniul sănătății publice, au mai arătat experții participanți la eveniment.
Suedia are cele mai bune rezultate din UE în domeniul reducerii fumatului. Care este politica lor?
În condițiile în care Suedia este pe cale să devină una dintre primele țări „fără fumători” din lume, definite ca state în care mai puțin de 5% din populație fumează, experții reuniți la Sao Paolo au explicat metodele implementate de această țară care au condus la rezultate fără precedent și sunt considerate o victorie în ceea ce privește politicile de sănătate publică.
“Întrucât în mod realist o societate nu poate elimina complet un risc de orice natură, abordarea cea mai sustenabilă este cea de reducere a riscului.
Aceasta nu este neapărat o noutate și se aplică deja într-un spectru larg de domenii, inclusiv în medicină - atunci când nu putem elimina complet o afecțiune, dar aplicăm metode de reducere a riscului acelei afecțiuni asupra omului,” a transmis Konstantinos Farsalinos, medic cardiolog și cercetător la Centrul de Chirurgie Cardiacă Onassis din Atena.
Suedia, care în urmă cu 40 de ani a ales această abordare și a promovat utilizarea snus-ului, un produs cu nicotină pentru uz oral ca alternativă la fumatul tradițional, a ajuns conform Eurobarometrului din 2020 la o rată a incidenței fumatului la nivel național de 6.5% și este pe cale să scadă la sub 5%.
Rezultatul, a subliniat Farsalinos, este că “Suedia are de departe cele mai scăzute rate de deces din cauza bolilor de inimă, cancerului pulmonar, cancer în alte organe și chiar privind mortalitatea din orice cauză asociată fumatului, în comparație cu media țărilor UE”.
Modelul suedez combină recomandările din convenția-cadru a OMS pentru controlul tutunului (FCTC), inclusiv reducerea cererii și a ofertei de produse din tutun și interzicerea fumatului în anumite locuri, dar adaugă un element important: acceptarea faptului că produsele fără ardere – precum cele pentru vapat, produsele care încălzesc tutunul și produsele cu nicotină pentru uz oral – sunt alternative mai puțin dăunătoare față de țigările tradiționale.
Dacă în urmă cu doar 15 ani încidența fumatului era cu peste 150% mai ridicată decât astăzi, Suedia are azi cel mai scăzut procent de boli asociate fumatului din UE și o incidență a cancerului cu 41% mai mică decât alte țări europene.
