Ştim cu toţii că atunci când ascultăm muzică, corpul nostru reacţionează automat şi vibrează. Un exemplu e că adesea începem să batem ritmul cu piciorul. Influenţa muzicii asupra creierului este de decenii obiect de studiu pentru cercetători.
S-a putut dovedi deja de mai multă vreme că muzica poate genera o stare de fericire, de aceea este şi folosită în diverse terapii şi poate reduce ritmul cardiac. Institutul Max Planck a publicat un studiu intitulat "Melodii virale", care analizează efectul muzicii asupra oamenilor în lunile de pandemie.
„În timpul lockdown-ului, nu muzica în sine a fost esenţială pentru depăşirea situaţiei, ci modul conştient de a o folosi", explică pentru DW directoarea departamentului pentru muzică al Institutului Max Planck, Melanie Wald-Fuhrmann. "Mulţi dintre cei chestionaţi au ascultat muzică singuri - altfel decât în mod obişnuit - şi n-au făcut nimic altceva în acelaşi timp", adaugă experta.
Citește și: VIDEO Drumul groazei între Rodna și Valea Vinului: momentul în care o mașină izbește un obstacol
Muzică pentru depăşirea stresului
Cercetărorii institutului amintit au chestionat persoane din 6 ţări şi 3 continente în timpul primului lockdown, în perioada aprilie - mai 2020. Astfel, 5000 de oameni din Germania, Franţa, Marea Britanie, Italia, India şi SUA au răspuns întrebărilor online.
Mai mult de jumătate dintre cei intervievaţi au spus că pentru depăşirea stresului emoţional şi social ascultă muzică. "În situaţii extreme apelăm de regulă la persoanele care ne sunt cele mai dragi, ceea ce în acest caz nu a fost posibil", subliniază Melanie Wald-Fuhrmann. "Adesea textele melodiilor conţin apelativul tu sau noi şi asta îl face pe individul care ascultă să se simtă parte a unei colectivităţi".
Pandemia împovărează psihicul
Izolarea socială, pericolul pierderii locului de muncă, învăţământul online - toate acestea i-au afectat pe oameni şi au generat în multe cazuri depresii, potrivit mai multor studii efectuate în diferite colţuri ale lumii. Şi casele de asigurări de sănătate au înregistrat o creştere a numărului de pacienţi cu probleme psihice.
Un efect benefic l-au avut iniţiativele mai multor muzicieni cunoscuţi, cum sunt de pildă "Die Ärzte" în Germania, care au compus piese speciale sau au modificat textele melodiilor lor anterioare şi au făcut înregistrări video în care au implicat întreaga familie. Mulţi muzicieni au ieşit pur şi simplu pe blacon şi au cântat, adesea cu alţi membri ai familiei, pentru vecini.
Citește și: Mama lui Eduard Novak, pe Facebook: atac la Iohannis și petiție pentru Ținutul Secuiesc
Endorfine ca după sex
Efectele pozitive ale muzicii sunt necontestate. E dovedit, de exemplu, că muzica eliberează endorfine şi produce o stare similară de plăcere ca după o masă bună, după sport, droguri sau sex. A putut fi dovedită chiar formarea de anticorpi şi ca atare întărirea sistemului imunitar.
Jacob Jolij, neurolog la Instititul pentru psihologie experimentală de la Universitatea Groningen, cercetează deja din 2015 efectele ritmului, ale textelor pozitive, ale tonalităţilor majore sau minore, etc. asupra psihicului. 45 la sută dintre cei chestionaţi au spus că ascultă muzică pentru a avea o mai bună dispoziţie, iar 77 de procente chiar au apreciat că recurg la muzică pentru a fi mai motivaţi.
În urma studiului menţionat, Jacob Jolij a întocmit o listă, neoficială desigur, dar fondată ştiinţific, de piese care ajută la creşterea bunei dispoziţii. Pe primul loc figurează piesa Queen "Don't Stop Me Now", urmată de "Dancing Queen" a formaţei Abba, de Beach Boys cu "Good Vibrations", Billy Joel cu "Uptown Girl" şi Cindy Lauper cu "Girls Just Wanna Have Fun".
