Tehnologiile militare evoluează mai repede decât o face legislația din România, în condițiile în care Armata Română este la începutul unui nou ciclu de planificare, a declarat gl.lt. Daniel Petrecu, șeful Statului Major al Apărării, în cadrul #2020 Defense Summit.
A fost elaborată strategia națională de apărare pe 2020-2024 și se lucrează și la strategia militară, ce va fi prezentată după aprobarea în Parlament a Cartei Albe a Armatei Române.
„Instrumentarul militar redevine esențial pentru îndeplinirea obiectivelor politice. Am constatat că au fost consolidate capabilitățile militare în regiunea Crimeei. Dar și NATO se adaptează, este în desfășurare un proces de relocare a forțelor americane în Europa.
Planul de dezvoltare a capabilităților României e desfășurat până în 2040. Vrem să dezvoltăm capabilități dislocabile, integrate în structurile NATO
Situația din proximitatea frontierei estice a Nato și UE trebuie să reprezinte o preocupare majoră pentru securitatea spațiului euro-atlantic”, a menționat Daniel Petrescu.
Șeful Statului Major al Apărării a insistat asupra faptului că România nu poate fi credibilă în exercitarea rolului de actor regional și în capacitatea de a influența distribuția regională de putere doar dacă Armata are dotări moderne și militari pregătiți.
„O armată puternică asigură credibilitate strategică pentru un stat”, a menționat Daniel Petrescu.
Avem nevoie de drone militare.
Drone militare, în planificare
Numai că, deocamdată, deși dotarea Armatei Române a evoluat, este departe de tehnologiile moderne ale altor țări membre NATO. Totuși, lucrurile se mișcă, chiar dacă încă lent.
„Nu sunt satisfăcut de nivelul de dotare a Armatei Române. Sunt un avocat foarte activ în ceea ce înseamnă o nevoie permanentă de modernizare.
România are un proiect de cercetare, la Academia Forțelor Terestre, pentru drone militare și avem o planificare în această direcție pentru dotarea cu drone.
Există proiecte de cercetare inclusiv în domeniul platformelor de comandă-control sau a comunicațiilor satelitare, la instituțiile de învățământ superior pe care le avem”, a precizat general maior Iulian Berdilă, șeful Statului Major al Forțelor Terestre.
Acesta a precizat că inclusiv dotările mai vechi pot fi actualizate și a dat ca exemplu clasicul tanc, care poate fi adaptat și să fie relevant în mediul operațional de la nivelul anilor 2030-2040.
„Tancul își schimbă foarte mult configurația. Rămâne la o serie de misiuni clasice, dar primește foarte multă tehnologie. Trebuie adaptate elemente integrate de comandă-control care vor putea fi eficiente în teren.
Vor trebui să comunice, de exemplu, cu avioanele F16. Suntem atenți la integrarea capabilităților între forțele armatei.
E importantă și interoperabilitatea umană, pentru că omul rămâne principala forță. Și omul trebuie să se adapteze la capabilitățile moderne”, a menționat generalul maior Iulian Berdilă, în cadrul #2020 Defense Summit.
Resurse financiare există, lipsește voința
Problema vine însă când modernizarea e utilă, dar nu e suficientă, ca în cazul avioanelor F16, cumpărate recent de România și care încă intră în dotarea forțelor aeriene.
„F16 este o platformă modernă, de generația 4.4+. Programul actual este de adăugare la cele 12 aparate care există în escadrila de la Borcea a încă 5 avioane. Două au sosit în august, două chiar zilele trecute.
Toată această escadrilă de F16 va fi modernizată conform standardelor Armatei Române. Evident că, fiind o escadrilă de generație 4.4+, nu reprezintă un sistem de armă exclusiv al forțelor aeriene, ci deservește toate celelalte categorii ale forțelor Armatei Române”, a mențioant generalul maior Victor Pană, șeful Statului Major al Forțelor Aeriene.
Militarul a precizat că, în ciuda acestor achiziții, nici un șef nu va fi mulțumit de nivelul de dotare, pentru că întotdeauna va fi o cale de a obține rezultate mai bune.
„Avioanele F16 reprezintă doar un pas intermediar către constituirea unei capabilități de avion multirol generația 4+ și, de ce nu, către trecerea la avioane de generația a cincea.
Nu doar F16 asigură misiunile de apărare a spațiului aerian al României. Încă avem în dotare aparatele MIG21 Lancer, respectiv o variantă a Migului 21 modernizată la nivelul anilor 1995-2000, cu avionică aproape similară cu a F16.
Această escadrilă de F16 reprezintă o etapă intermediară. Programele continuă”, a menționat gl. mr. Victor Pană.
Șeful Statului Major al Forțelor Aeriene a explicat, în cadrul #2020 Defense Summit, că nu resursele financiare ne lipsesc, capacitate de instruire și piloți pregătiți există, ingineri și maiștri militari există, resursa umană este pregătită de procesul de schimbare.
„F16, oricât de modern este, poate fi socotit o capacitate clasică.
Suntem interesați de tehnologiile emergente și avem programe de dezvoltare și în alte domenii, de interdigitalizare a întregului sistem de senzori și interconectarea acestora într-un sistem de comandă control al NATO.
Ne străduim să menținem și avionul românesc de antrenament, IAR 99, să îl ținem în zbor, să îl modernizăm, pentru că e important pentru România să continue să producă piloți.
Sistemele sol-aer sunt o componentă importantă și a intrat în serviciu al primului sistem Patriot, unul foarte performant”, a menționat Victor Pană, șeful Statului Major al Forțelor Aeriene.
