Sarcinile trasate de comuniști baronului PSD de Olt Paul Stănescu

DE Petre Bădică | Actualizat: 13.12.2019 - 10:28

Deputatul PSD a ajuns secretarul general al partidului după debarcarea fostului premier Viorica Dăncilă. Newsweek România a aflat ce trebuia să facă Paul Stănescu din poziția de director al unei Întreprinderi Agricole de Stat comuniste.

SHARE

Născut în anul 1957, la 21 de ani se înscrie la Facultatea de Agronomie Craiova, iar în 1981 o termină. La numai 25 de ani, Paul Stănescu se angajează Director la Fabrica de Conserve Caracal.

Pentru a ajunge, înainte de 1989, din prima pe o funcție de conducere executivă trebuia să ai cel puțin o origine sănătoasă și să fi primit binecuvântarea Partidului Comunist.

Stănescu a ieșit din comunism tot director la Întreprinderea Agricolă de Stat (I.A.S.) Studina pe care a condus-o în perioada 1988 - 1989.

Aceste IAS-uri erau construcții artificiale unde comuniștii au adunat terenurile furate de la țărani în urma procesului de colectivizare. Paul Stănescu a manageriat (ca să folosim un termen din capitalism) fostele terenuri agricole de care au fost deposedați țăranii, adesea cu forța și prin întemnițare, în anii ’50.

Cum s-au furat terenurile țăranilor

„Procesul de colectivizare s-a desfăşurat în două valuri principale, 1949- 1953 şi 1953-1962, împărţite la rândul lor în numeroase etape sau stadii... Manevrele menite să tempereze colectivizarea reprezentau o încercare zadarnică în faţa presiunii sovietice. Treptat, colectivizarea a început să dea rezultate notabile.

Procesul s-a încheiat oficial în România în martie 1962 – cu trei ani înainte de termenul oficial stabilit de partid –, după 13 ani de acţiuni sistematice împotriva ţărănimii. Pe 27-28 aprilie 1962 avea loc la Bucureşti o sesiune extraordinară a Marii Adunări Naţionale, unde Gheorghiu Dej proclama încheierea transformării socialiste a agriculturii.

Colectivizarea s-a încheiat oficial
în România în martie 1962,
după 13 ani de acțiuni
sistematice împotriva țărănimii

Formele socialiste de proprietate deţineau 96% din suprafaţa arabilă a ţării şi 93,4% din suprafaţa agricolă. Aşadar, imensa majoritate a terenurilor agricole va intra în posesia G.A.C. (gospodării agricole colective – create după modelul colhozurilor) şi GAS (gospodării agricole de stat – create după modelul sovhozurilor) – ulterior denumite CAP (cooperative agricole de producţie) şi IAS (întreprinderi agricole de stat) – iar restul va rămâne în proprietatea individuală, îndeosebi în zonele de munte, nerentabile şi unde colectivizarea era, ca atare, imposibilă şi inutilă“, potrivit documentelor Arhivelor Naționale consultate de Newsweek România.

Șef peste o fermă de tradiție

Comuniștii i-au încredințat lui Paul Stănescu un IAS care se trage dintr-o veche fermă.

Potrivit documentelor de la Arhiva Națională, funcționase sub mai multe denumiri: Ferma Agricolă model Studina, Stațiunea experimentală pentru semințe, selecția și reproducerea animalelor Studina, Gospodăria agricolă de stat Studina, Întreprinderea Agricolă de Stat Studina.

„Ferma model Studina este una dintre cele mai vechi ferme agricole din judeţul Olt. A luat fiinţă în anul 1896 şi era situată pe şoseaua naţională, între comuna Studina şi cătunul Studiniţa.

Ferma a fost dotată cu 3.300 de hectare, iar după exproprierea din anul 1918 a rămas cu un domeniu de 900 de hectare, dintre care 630 ha teren arabil, câmp de experienţă, iar restul: pădure, plantaţii de vie şi pomi roditori, islazuri etc.

Scopul întemeierii acestei ferme, în această regiune agricolă de o excepţională fertilitate, este bine determinat, trebuind ca absolvenţii şcolilor de agricultură să-şi facă anul de practică aici.

În anii ’20, ca o completare a rostului ei, ferma a fost înzestrată cu o instalaţie dintre cele mai moderne şi mai perfecţionate pentru selecţionarea seminţelor.

În Agricultură, i se raportau lui Ceaușescu producții total mincinoase

Totodată, dacă motocultura a luat în perioada interbelică o aşa de frumoasă dezvoltare în judeţul Romanaţi, faptul se datorează tot exemplului dat de această fermă, unde toate muncile agricole erau executate în mod mecanic, fiind bine dotată cu utilaje.

În perioada următoare celui de-Al Doilea Război Mondial, aici a funcţionat o staţiune experimentală pentru producerea seminţelor, selecţia şi reproducţia animalelor.

În urma reorganizării sectorului de cercetare agricolă, a fost înființată Gospodăria Agricolă de Stat, ulterior Întreprinderea Agricolă de Producție Studina (condusă de Paul Stănescu n.red.)“, aflăm din documentele de la Arhivele Naționale.

Ce a lăsat Partidul Comunist pentru Paul Stănescu

În 1971, guvernul comunist dă un decret pentru reorganizarea întreprinderilor de stat. IAS Studina figurează la poziția 104 ca fiind un complex de creștere a vacilor.

Legea numărul 4 pe 1970 specifica de ce răspund „organele de conducere din unitățile Agricole de stat“, poziție în care se afla Paul Stănescu în 1988.

„La întreprinderile agricole de stat (Directorii/Președinții n.red.) răspundeau de: organizarea activității de producție agricolă pe terenurile proprietate de stat administrate de acestea, în vederea producerii de semințe, material săditor și animale de prăsilă, precum și livrarea către fondul de stat a unor cantități sporite de produse agroalimentare, corespunzător obligațiilor din planul de stat; întreprinderile agricole de stat sprijină activitatea cooperativelor agricole cu care cooperează în vederea creșterii producției și eficienței economice în agricultura cooperatistă“.

„În fermele de producție ale întreprinderilor agricole de stat, toți salariații, inclusiv șeful de fermă, participă efectiv la executarea lucrărilor, corespunzător cerințelor procesului de producție agricolă“, era sarcina comuniștilor.

Paul Stănescu fusese însărcinat de Partidul Comunist, la IAS Studina, cu toate responsabilitățile de mai sus.

Cu experiența de șapte ani ca director în comunism, după Revoluție, Paul Stănescu a fost Director Agromec Vișina, președinte al Consiliului Județean Olt, parlamentar și ministru al Dezvoltării.

Comentarii

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te
© 2020 NEWS INTERNATIONAL S.A.
Aici puteți modifica setările de Cookie