Ratările strategice ale Armatei Române

DE Petru Zoltan | Actualizat: 05.07.2019 - 07:32
Mai mult de jumătate din banii pe cele opt programe de înzestrare strategică ale României se duc la Pentagon

Armata are pentru al treilea an consecutiv o alocare bugetară de 2% din PIB pentru a respecta angajamentul față de NATO.

SHARE

Ceea ce înseamnă un buget de aproximativ 20 de miliarde de lei, la care se adaugă aproximativ 33 de miliarde de lei în credite de angajament.

O mare parte a acestor bani se duc pe plata salariilor și pensiilor militarilor, restul pe înzestrarea Armatei Române.

Chiar dacă au trecut 15 ani de când România a aderat la NATO, dotările Armatei Române sunt vechi, moștenite de la regimul comunist.

De abia în ultimii trei ani, Ministerul Apărării a demarat opt programe strategice de achiziții militare, pentru care a semnat contracte în valoare de zece miliarde de euro.

Dar majoritatea acestor achiziții militare sunt prinse în caracatița intereselor politicienilor, care se intersectează în subteran cu cele ale generalilor din Armata Română.

Evident, aceste încrengături au generat scandaluri de corupție care s-au transformat în dosare penale gestionate de Direcția Națională Anticorupție.

Toate acestea pun în pericol nu doar siguranța națională, ci și credibilitatea statului român în fața partenerilor strategici: Statele Unite ale Americii și Uniunea Europeană. 

Cel mai scump program de înzestrare al Armatei Române este sistemul de apărare antiaeriană și antirachetă Patriot, pentru care Guvernul de la București a semnat un contract de la guvern la guvern (G2G) cu Statele Unite ale Americii.

Prețul a fost de 3,9 de miliarde USD fără TVA. Primele componente ale sistemului Patriot urmează să sosească în România, în vara acestui an.

Nici sistemul de lansatoare de rachete HIMARS nu a fost ieftin: estimat la 690 de milioane de euro în 2017, s-a transformat, un an mai târziu, într-un contract semnat pentru suma de 1,5 miliarde USD.

Paradoxal, comisiile de Apărăre din Parlamentul României și-au dat acordul pentru suma inițială, nu pentru suma finală.

O altă afacere cu probleme este achiziția a 227 de transportoare Piranha V, pentru care Ministerul Apărării a semnat un contract cadru de 895 de milioane de euro.

Contractul a fost semnat cu compania elvețiană GDELS Mowag, controlată de americanii de la General Dynamics. Până în prezent, firma elvețiană nu a respectat contractul.

6 din 10 miliarde de dolari merg la americani

Încă un exemplu de afacere temporar eșuată este achiziția a patru corvete, licitație estimată la 1,6 miliarde de euro.

Departamentul pentru Armamente din cadrul Ministerului Apărării Naționale a blocat licitația după ce au fost constatate mai multe nereguli în derularea procesului de licitație.

Dosarul a fost trimis la Parchetul Militar iar de acolo a plecat către Direcția Națională Anticorupție. Secretarul de stat Andrei Ignat, șeful Departamentului pentru Armamente, a fost demis de ministrul Gabriel Leș, pentru „management defectuos“. La scurt timp, locțiitorul șefului de la Armamente, generalul de brigadă Ionel Loțan, și-a depus raportul de pensionare.

Ministerul Apărării urmează să mai cumpere avioane F-16, elicoptere de atac și transport, camioane, dar și baterii de coastă.

În cursa pentru contractul de achiziție a bateriilor de coastă a rămas doar grupul francez MBDA, cel mai mare producător de rachete din Europa.

Grupul oferă racheta antinavă Exocet MM40 Block 3, cu radar propriu și cu posibilități de atac pe uscat. Contractul a fost estimat la 137 de milioane euro.

Comentarii

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te
© 2019 NEWS INTERNATIONAL S.A.