Proiectul de lege vizează completarea articolului 226 privind "Violarea vieții private" din Legea nr. 286/2009 a Codului penal şi introduce patru alineate la articolul 226.

Noile articole prevăd ca divulgarea, difuzarea, prezentarea sau transmiterea, în orice mod, a unei imagini intime a unei persoane identificate sau identificabile după informațiile furnizate, fără consimțământul persoanei înfățișate, de natură să provoace acesteia o suferință psihică sau o știrbire a imaginii sale, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.

În expunerea de motive, senatoarea explică ce este „pornografia non-consensuală”, o acțiune de șantaj cunoscută și sub numele din engleză, "revenge porn" (pornografie din răzbunare).

"«Pornografia non-consensuală» mai este denumită în literatura de specialitate sau în reportajele media «pornografie din răzbunare», «cyber-pornografie» sau pornografie involuntară. Fapta tipică este distribuirea de imagini cu conținut sexual ale unor persoane fără consimțământul lor. Imaginile au fost obținute inițial cu consimțământul persoanei, de cele mai multe ori (de obicei în contextul unei relații intime) sau fără consimțământul persoanei (prin înregistrări pe ascuns, de exemplu)", conform expunerii de motive.

Practica judiciară din România arată că legea civilă descurajează în mică măsură și oferă remedii modeste în cazul faptei de pornografie din răzbunare. Reparația, în aceste cazuri, este mai mult iluzorie decât reală, se arată în expunerea de motive, potrivit Digi24.

În document este adusă ca argument o decizie civilă a Tribunalului Dâmbovița, prin care s-au acordat daune morale în valoare de 2500 lei pentru o faptă de hărțuire cibernetică.

Chiar și în acele cazuri în care fapta de pornografie din răzbunare a întrunit caracterul repetitiv al faptei și a putut astfel fi încadrată ca hărțuire cibernetică, instanțele române au ales să acorde victimelor daune relativ modeste comparativ cu prejudiciul suferit.