Politicieni și afaceriști celebri care au scăpat de pedepse prin prescripție. Ce schimbă decizia CJUE

Mai multe dosare de corupție în care fuseseră pronunțate condamnări grele s-au încheiat fără pedepse. Instanțele au constatat prescripția, dar au păstrat în numeroase cazuri confiscarea banilor, plata prejudiciilor sau alte măsuri patrimoniale.

Prescripția a închis unele dintre cele mai răsunătoare procese penale din România. Foști miniștri, lideri politici și oameni de afaceri au scăpat de ani grei de închisoare, deși, într-o etapă anterioară a procesului, instanțele stabiliseră pedepse sau reținuseră existența unor sume provenite din infracțiuni.

Citește și: CJUE, decizie privind prescripția în România. Abordarea ÎCCJ nu este conformă cu dreptul UE. Care e riscul?

Încetarea procesului prin prescripție nu este o condamnare definitivă, dar nici o achitare pe fond. În cazurile prezentate mai jos, instanța nu a stabilit că fapta nu există sau că persoana acuzată nu a săvârșit-o. Procesul a fost oprit deoarece statul nu mai putea aplica pedeapsa după expirarea termenului legal.

Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a pronunțat, la 16 iulie 2026, hotărârea în cauza „Lin II”, referitoare la prescripția răspunderii penale și la obligația instanțelor române de a proteja efectiv interesele financiare ale Uniunii Europene.

Conform CJUE, dreptul european se opune aplicării interpretării date de Înalta Curte în 2022 atunci când aceasta produce un risc sistemic de impunitate în cauzele privind fraude grave care afectează interesele financiare ale Uniunii. Judecătorii români trebuie să țină cont de această obligație în dosarele aflate încă pe rol.

Hotărârea nu înseamnă însă redeschiderea automată a tuturor proceselor închise prin decizii definitive și nici nu privește, fără distincție, orice infracțiune de corupție. Ea se referă în mod direct la fraudele grave care afectează interesele financiare ale Uniunii Europene și confirmă importanța autorității de lucru judecat în cazul hotărârilor definitive.

Decizia oferă însă contextul pentru o întrebare care a dominat justiția română în ultimii ani: cine sunt politicienii și oamenii de afaceri care au evitat executarea unor pedepse după ce instanțele au constatat intervenirea prescripției?

În cazurile prezentate mai jos, procesul nu s-a încheiat prin constatarea inexistenței faptei sau prin stabilirea faptului că inculpatul nu a comis-o. Răspunderea penală a fost înlăturată deoarece termenul legal în care statul putea aplica pedeapsa expirase. În unele dosare au rămas valabile confiscările, plata prejudiciilor sau alte măsuri patrimoniale.

Cum a ajuns prescripția să închidă mii de dosare

Problema a pornit de la modul în care Codul penal reglementa întreruperea termenului de prescripție. Curtea Constituțională a României (CCR) a stabilit, prin deciziile 297/2018 și 358/2022, că textul legal privind actele care întrerup prescripția era neconstituțional.

Ulterior, Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a hotărât că regulile referitoare la prescripție sunt norme de drept penal material și pot fi aplicate retroactiv atunci când sunt mai favorabile inculpatului. În numeroase dosare, actele de urmărire penală și de judecată nu au mai fost considerate suficiente pentru a întrerupe termenul. 

Consecința a fost anularea unor condamnări sau încetarea proceselor aflate încă în apel. Confiscările speciale și despăgubirile civile au putut fi însă menținute.

Dan Șova a scăpat în 2026 de condamnarea din dosarul CET Govora

Unul dintre cele mai recente cazuri este cel al fostului senator și ministru Dan Șova. În februarie 2026, Înalta Curte i-a admis recursul în casație și a anulat condamnarea de trei ani de închisoare cu suspendare pentru trafic de influență.

Dan Șova fusese condamnat inițial, în 2018, la trei ani de închisoare cu executare. După anularea primei sentințe și rejudecarea procesului, Curtea de Apel București i-a aplicat patru ani de închisoare, iar ÎCCJ a redus, în 2023, pedeapsa la trei ani cu suspendare.

În 2026, instanța supremă a constatat însă că răspunderea penală era prescrisă și a înlăturat condamnarea. Nu a fost anulată și confiscarea sumei de 100.000 de euro.

Potrivit procurorilor, banii fuseseră primiți pentru intervenții pe lângă conducerea CET Govora în vederea atribuirii unor contracte de asistență juridică. Confiscarea celor 100.000 de euro a rămas în vigoare, conform AGERPRES. 

Marian Vanghelie a scăpat de aproape 12 ani de închisoare

Marian Vanghelie fusese condamnat în primă instanță la 11 ani și opt luni de închisoare în dosarul în care procurorii susțineau că fostul primar al Sectorului 5 primise mită în valoare de aproximativ 30 de milioane de euro.

Procesul a durat aproape zece ani. În martie 2025, Curtea de Apel București l-a achitat pentru abuz în serviciu și spălare de bani. Pentru acuzația de luare de mită, instanța nu a pronunțat însă o achitare, ci a încetat procesul deoarece intervenise prescripția.

Judecătorii au păstrat confiscarea a peste 13,7 milioane de lei de la Marian Vanghelie. Au mai fost confiscate anumite imobile și părți sociale ale unei societăți comerciale, potrivit actualizării publicate de Direcția Națională Anticorupție (DNA). 

Prin urmare, în cazul acuzației de luare de mită, Vanghelie nu a fost declarat nevinovat. Statul a pierdut însă dreptul de a-i mai aplica o pedeapsă cu închisoarea.

Bogdan Olteanu fusese deja condamnat definitiv și încarcerat

Cazul fostului președinte al Camerei Deputaților Bogdan Olteanu este unul dintre cele mai spectaculoase, deoarece acesta primise deja o condamnare definitivă de cinci ani de închisoare pentru trafic de influență și executase o parte a pedepsei.

Dosarul privea suma de un milion de euro despre care procurorii au susținut că fusese primită de la omul de afaceri Sorin Ovidiu Vîntu, în legătură cu numirea lui Liviu Mihaiu în funcția de guvernator al Deltei Dunării.

După deciziile CCR privind prescripția, Bogdan Olteanu a formulat o cerere de revizuire. Condamnarea a fost anulată, iar în martie 2023 Curtea de Apel București a dispus definitiv încetarea procesului penal.

Confiscarea milionului de euro a rămas însă valabilă. Suma fusese deja achitată de fostul lider liberal, conform Digi24. 

Elena Udrea a rămas fără proces în dosarul Hidroelectrica, dar și fără 3,4 milioane de euro

În dosarul Hidroelectrica, Elena Udrea fusese acuzată de trafic de influență și spălare de bani. Procurorii susțineau că fostul ministru ar fi primit de la omul de afaceri Bogdan Buzăianu milioane de euro și acțiuni la o companie media.

În aprilie 2023, Curtea de Apel București a încetat procesul penal ca urmare a prescripției. Instanța nu a dispus însă restituirea banilor, ci confiscarea sumelor de 2,5 milioane de euro și 900.000 de euro.

Hotărârea a rămas definitivă în iunie 2024, după ce Înalta Curte a respins apelurile formulate în dosar. În total, Elena Udrea a rămas cu o confiscare de 3,4 milioane de euro. 

Această soluție nu a afectat condamnarea separată de șase ani de închisoare primită de Elena Udrea în dosarul „Gala Bute”.

Nelu Iordache a scăpat de o condamnare de 12 ani și șase luni

Omul de afaceri Nelu Iordache fusese condamnat de Tribunalul București la 12 ani și șase luni de închisoare în dosarul privind delapidarea companiei Blue Air și evaziunea fiscală.

În ianuarie 2023, Curtea de Apel București a anulat pedeapsa și a încetat procesul penal, constatând că faptele erau prescrise. Hotărârea a fost definitivă.

Latura financiară a dosarului nu a dispărut. Instanța a admis parțial acțiunea civilă formulată de stat și i-a obligat pe Nelu Iordache, un alt inculpat și societatea fostă Blue Air la plata solidară a 8.972.252 de lei, reprezentând TVA dedus nelegal, la care s-au adăugat obligațiile fiscale accesorii. 

Nelu Iordache nu a fost achitat pentru acuzațiile de evaziune fiscală și delapidare. Procesul a fost oprit exclusiv pentru că termenul de tragere la răspundere penală expirase.

Dorin Cocoș a scăpat de închisoare, dar a rămas cu o confiscare de 10 milioane de euro

Într-unul dintre marile dosare privind despăgubirile acordate de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților (ANRP), Dorin Cocoș fusese condamnat în primă instanță la trei ani și o lună de închisoare pentru trafic de influență.

În decembrie 2022, Înalta Curte a constatat prescripția și a încetat procesul penal. Aceeași soluție a fost pronunțată pentru Crinuța Dumitrean, Sergiu Diacomatu și omul de afaceri Gheorghe Stelian, care primiseră în primă instanță pedepse cuprinse între șase ani și șapte ani și șase luni.

Instanța a menținut confiscarea a 10 milioane de euro de la Dorin Cocoș. De asemenea, a fost păstrată obligația de plată a unor despăgubiri civile de peste 218 milioane de lei de către mai mulți inculpați din dosar. 

Dosarul privea acordarea unei despăgubiri de aproximativ 89 de milioane de euro pentru un teren despre care procurorii susțineau că fusese supraevaluat cu circa 62 de milioane de euro.

Elena Udrea și Ioana Băsescu, condamnări de opt și cinci ani înlăturate

În dosarul privind finanțarea campaniei prezidențiale din 2009, Elena Udrea fusese condamnată în primă instanță la opt ani de închisoare, iar Ioana Băsescu la cinci ani.

În iulie 2023, Înalta Curte a desființat condamnările și a încetat procesul penal ca urmare a prescripției. Pentru respectivele acuzații nu a fost pronunțată achitarea pe motiv că faptele nu existau.

Instanța a menținut obligarea Ioanei Băsescu și a unui alt inculpat la plata a 119.000 de lei către Oil Terminal. În cazul Elenei Udrea au rămas valabile confiscări speciale însumând aproape două milioane de lei, precum și măsurile asigurătorii asupra unor bunuri mobile și imobile. 

Prescripția doar înlătură pedeapsa

Cazurile au în comun existența unor condamnări pronunțate anterior, a unor confiscări sau a unor obligații civile menținute după încetarea procesului penal.

Prescripția înseamnă că statul a lăsat să treacă intervalul în care putea obține și executa o pedeapsă. Ea nu echivalează automat cu stabilirea nevinovăției și nici cu constatarea că acuzațiile au fost inventate.

În același timp, persoanele vizate nu mai pot fi prezentate ca fiind condamnate definitiv pentru infracțiunile prescrise. Hotărârea finală nu mai conține o pedeapsă, chiar dacă banii confiscați, prejudiciile sau constatările patrimoniale pot rămâne în vigoare.