Noi protocoale între Parchetul General și SRI. Care este poziția celor două instituții

DE Alexandru Pop | Actualizat: 24.08.2018 - 20:31
Foto Inquam Photos/Octav Ganea

Ministerul Public a precizat că protocolul secret încheiat în 2016 cu SRI şi-a încetat efectele în martie anul trecut, iar procedura de declasificare a lui a fost deja începută.

SHARE

Un protocol încheiat între Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (PICCJ) şi Serviciul Român de Informaţii (SRI) în 7 decembrie 2016 a fost publicat, joi seară, de consilierul premierului Viorica Dăncilă, Darius Vâlcov, pe pagina sa de Facebook. Documentul secret prevede cooperarea între cele două instituţii „pentru îndeplinirea sarcinilor ce le revin”, este semnat de către Augustin Lazăr şi Eduard Helvig.

De asemenea, pe site-ul Ministerului Public a fost publicat un protocol nesecret încheiat la aceeaşi dată între Ministerul Public şi SRI, privind cooperarea pentru stabilirea condiţiilor concrete de acces la sisteme tehnice ale Centrului National de Interceptare a Comunicaţiilor.

Purtătorul de cuvânt al SRI, Ovidiu Marincea, a declarat că membrii Comisiei de control parlamentar al activităţii SRI au fost înştiinţaţi despre menţinerea în vigoare a protocolului neclasificat încheiat de SRI cu Ministerul Public şi despre denunţarea celui secret, după audierea directorului Serviciului, Eduard Hellvig. 

Acces la infrastructura tehnică a Centrului Naţional de Interceptare

Ovidiu Marincea a precizat că în baza Ordonanţei de urgenţă nr. 6/2016, s-au stabilit condiţiile de acces la sistemele tehnice de interceptare, iar acest acces s-a realizat prin protocoale de cooperare încheiate între SRI, Ministerul Public şi MAI. 

„Ştia Comisia Parlamentară de control despre existenţa acestor protocoale? Da, Comisia a fost înştiinţată de menţinerea în vigoare a protocolului neclasificat şi de denunţarea celui clasificat”, a scris Ovidiu Marincea pe pagina sa de Facebook.

Purtătorul de cuvânt al SRI susţine că aceste protocoale au fost semnate pentru că prin OUG nr.6/2016 s-a prevazut că stabilirea condiţiilor concrete de acces la sistemele tehnice ale Centrului Tehnic de Interceptare al organelor judiciare se realizează prin protocoale de cooperare încheiate de Serviciul Român de Informaţii cu Ministerul Public, Ministerul Afacerilor Interne, precum şi cu alte instituţii în cadrul cărora îşi desfăşoară activitatea organe de cercetare penală speciale: „În aplicarea acestei dispozitii legale, au fost încheiate cele două acte (protocoale)”.

Ovidiu Marincea a menționat că protocolul nesecret este în vigoare pentru că organele de cercetare penală au acces la infrastructura tehnică a Centrului Naţional de Interceptare, dar Comisia parlamentară de control al SRI ştia acest aspect după ce a avut loc audierea lui directorului SRI, Eduard Hellvig.

Citește și: Helvig: Trebuie să fii rupt de realitate să mă acuzi, când eu am cerut desecretizarea protocoalelor

„De ce unul este secret si unul nesecret? De ce este încă în vigoare cel nesecret? Protocolul neclasificat reglementează modalitatea tehnică prin care organele de cercetare penală au acces la infrastructura tehnică a Centrului Naţional de Interceptare a Comunicaţiilor, motiv pentru care s-a impus menţinerea în vigoare a acestuia, fapt despre care a fost informată şi Comisia Parlamentară de Control cu ocazia audierilor domnului Director al SRI în cadrul acestui organism”, a mai susţinut Marincea.

De asemenea, purtătorul de cuvânt al SRI a afirmat că protocolul a fost clasificat pentru că reglementa modul prin care SRI cooperează cu Ministerul Public. „Protocolul clasificat reglementa modalitatea prin care, în exercitarea atribuţiilor ce ne revin în domeniul prevenirii şi combaterii terorismului şi al infracţiunilor la adresa securităţii naţionale, Serviciul cooperează cu Ministerul Public, fapt ce a impus clasificarea acestuia. Protocolul menţionat a fost denunţat pe 28 februarie 2017, nu se mai aplică, dar şi-a păstrat caracterul de document clasificat”, se mai arată în precizarea făcută de Marincea.

Ovidiu Marincea a precizat că SRI, în cazul inracţiunilor grave la adresa securităţii naţionale, are expertiza necesară pentru a preveni şi contracara ameninţările.

„De ce face SRI cercetare penală specială? Organele de cercetare penală speciale efectuează acte de urmărire penală numai în condiţiile art. 55 alin. (5) şi (6), din Codul de Procedură Penală. SRI poate face, potrivit Legii, cercetare penală specială în cazul infracţiunilor la adresa securităţii naţionale prevăzute la titlul X din Codul penal şi infracţiunilor de terorism, din dispoziţia procurorului, (în cazul nostru, procurorul DIICOT) prin punerea în aplicare a mandatelor de supraveghere tehnică." De ce? În cazul infracţiunilor grave la adresa securităţii naţionale, SRI are expertiza necesară, personalul pregătit şi posibiliţăţile tehnice de a preveni şi contracara aceste ameninţări.În cadrul SRI există cei mai buni experţi în limbi şi dialecte rare, de exemplu, cei mai buni experţi în contraspionaj, personal pregătit în acest sens care cunoaşte modus operandi al spionilor, are cazuistică şi expertiză relevante şi este în măsură să desfăşoare aceste activităţi”, a conchis precizat purtătorul de cuvânt al Serviciului Român de Informații.

Ce spune Parchetul General

Ministerul Public a venit cu lămuriri în legătură cu cele două protocoale încheiate în 2016 cu Serviciul Român de Informaţii (SRI). 

„La data de 08.12.2016, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie a încheiat două protocoale cu Serviciul Român de Informaţii: Protocol privind cooperarea pentru stabilirea condiţiilor concrete de acces la sisteme tehnice ale Centrului Naţional de Interceptare a Comunicaţiilor (NESECRET),  publicat pe site-ul Ministerului Public şi Protocol privind organizarea cooperării între Serviciul Român de Informaţii şi Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru îndeplinirea sarcinilor ce le revin potrivit legii (clasificat secret de stat, nivel SECRET)”, se arată într-un comunicat al instituției. 

Parchetul General arată că protocolul secret face referire la cooperarea cu SRI privind infracţiunile contra securităţii naţionale, a infracţiunilor de terorism şi a infracţiunilor săvârşite de cadre militare ale Serviciului Român de Informaţii, sesizarea parchetului cu privire la infracţiunile constatate de SRI şi comunicarea de informaţii în conformitate cu prevederile Legii nr. 50/1991 privind securitatea naţională a României, ale Legii nr. 14/1992 privind organizarea şi funcţionarea SRI şi ale Codului de procedură penală.

„Acesta şi-a încetat efectele în 13 martie anul trecut, prin acordul ambelor părţi, iar la aceeaşi dată Parchetul General a cerut SRI să comunice dacă menţine caracterul clasificat al documentului.

În 22 martie anul acesta, Parchetul General a iniţiat demersurile pentru declasificarea protocolului şi a solicitat Serviciului acordul în acest sens, precizează procurorii.

La 22.03.2018, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie  a iniţiat demersurile pentru declasificarea protocolului şi a solicitat S.R.I. acordul în acest sens”, a menționat Ministerul Public.

Citește și: Cum vrea Dragnea să scape de pușcărie: plan în 4 pași

Comentarii

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te
© 2019 NEWS INTERNATIONAL S.A.