Una dintre veritabilele comori ale Apusenilor, prea puţin promovată, este Peştera Focul Viu. Denumită şi ”Gheţarul de la Focul Viu”, peştera poate fi vizitată relativ uşor cu acces atât din Bihor, cât şi din Alba.
Misterul ghețarului din Apuseni care „arde” la lumina soarelui. Aici și-ar fi ascuns dacii comorile
Denumirea vine de la decorul creat de razele de soare pe gheţar atunci când pătrund în peşteră printr-o fereastră din tavan.
Peştera Gheţarul de la Focul Viu se află în Munţii Bihor, pe Valea Galbenă, la 500 de metri spre NV-V de Vârful Piatra Galbenii şi Vârful Cuculeul de Fier.
Face parte din Parcul Natural Apuseni, este compusă din două săli, iar accesul în interior se face pe o scară de lemn.
Sala Mare, cu o înălţime de 46 metri şi o lungime de 68 metri, adăposteşte în mijloc un impresionant gheţar de 25.000 de metri cubi.
Citește și: Misterul peșterii de sare din România care e unică în Europa. Aici ar fi și un lac fără fund
Acesta este al treilea gheţar ca mărime din România, după celele de la Peştera Scărişoara şi Peştara Borţig. Bolta Sălii Mari este parţial deschisă printr-o fereastră largă, potrivit albapress.ro.
În spatele Sălii Mari, există grupuri de stalagmite, pe care se răsfrâng razele soarelui, provocând reflexii scânteietoare, reflexii care au dat numele peşterii: Focul Viu.
În spatele stalagmitelor se află o galerie care duce spre Sala Mică, care, la rândul ei, conţine mai multe formaţiuni de stalagmite.
În descrierile mai vechi, obiectivul natural purta numele de ”Peştera Eschimoşilor”.
Uriașii păzeau comorile dacilor
De peştera Focul Viu sunt legate numeroase legende. Una dintre legende vorbeşte despre o familie de uriaşi pe care Decebal a adăpostit-o în Apuseni cu condiţia ca aceasta să-i păzească aurul ascuns în peşteră.
Într-o zi, oamenii care au venit să fure comoara l-au momit pe mezinul familiei cu mâncare otrăvită.
Băiatul a murit, dar nici prădătorii nu au avut o soartă mai bună, găsindu-şi sfârşitul sub bolovanii care s-au prăvălit peste ei atunci când au intrat în peşteră.
De durere că şi-a pierdut copilul, bătrânul uriaş a început să răscolească pământul şi aşa s-au format toate văile, dealurile şi peşterile din zonă, adevărul.ro.
”Este o peşteră micuţă, alcătuită din două săli, prima şi cea mai mare fiind ocupată de imensul bloc de gheaţă. Tavanul acesteia este spart de o fereastră de mari dimensiuni prin care au căzut înăuntru buşteni, frunze precum şi zăpadă din exterior, care au format o movilă mare.
Citește și: Misterul unei rețele de peșteri descoperite de speologi în Munții Apuseni: „E un labirint”
Prin tavanul peşterii pătrunde suficientă lumină pentru a dezvălui grupurile de stalagmite de gheaţa aflate în partea opusă intrării în peşteră.
De altfel, în jurul orelor prânzului, razele de soare pătrund prin fereastră creând un decor feeric.
Explicaţia existenţei blocului de gheaţă în peşteră este dată de două elemente: fereastra din tavan favorizează acumularea aerului rece, iar lipsa ventilării în peşteră menţine aerul rece captiv tot timpul anului”, astfel este descrisă peştera pe parculanaturalapuseni.ro.
Cum se ajunge la peşteră?
Rezervaţia Cheile Galbenei, întinsă pe o suprafaţă de peste şase hectare este o formaţiune calcaroasă de chei aflată în ramura nordică a Munţilor Bihorului.
Sub Pietrele Galbenei se întinde o pădure de fag, presărată cu mici poiene pline de flori.
Citește și: Misterul peșterii unde „bat” vânturi agresive. E cel mai mare labirint din România
Zona se întinde până la Valea Galbenei şi este cunoscută sub numele de Poiana Florilor. Pentru a ajunge aici se merge pe Drumul Naţional 76 Oradea-Deva, iar în Sudrigiu se coteşte stânga spre Padiş.
O altă cale de acces este din comuna Arieşeni. Din centrul localităţii se merge pe drumul pietruit ce trece printre magazine şi primărie, urcând pe valea Cobleşului prin satul Faţa Cristesei până în satul Cobleş.
Comentarii 0