Misterul peșterii unde „bat” vânturi agresive. E cel mai mare labirint din România

La doi paşi de comuna Şuncuiuş, în poiana Frânturii, se află intrarea în cea mai lungă peşteră din România. Peștera Vântului are peste 52 de kilometri de galerii subterane, fiind un adevărat labirint natural.

Misterul peșterii unde „bat” vânturi agresive. E cel mai mare labirint din România

Secretele peșterii care adăpostește cel mai mare labirint subteran din România
Descoperită de inginerul Bagameri Bela în anul 1957, Peştera Vântului şi-a dobândit în scurt timp renumele de cel mai lung labirint subteran din România.

Deşi în anul descoperirii Peştera Vântului avea o lungime de doar 500 metrii exprorările fac ca la sfârşitul anului 1967 lungime totală a galeriilor cunoscute se depăşească 15.000 m.

Citește și: Peștera Piatra Altarului, printre cele mai frumoase din Europa:„E o bijuterie”. De ce e inaccesibilă

S-au organizat ture de explorare, expediţii de anvergură, s-au executa lucrări de decolmatare şi amenajarea intrării, potrivit site-ului peșteravântului.ro.

Cercetările şi cartările Peşterii Vântului nu au încetat niciodată, astfel că la sfârşitul anului 1989 lungimea totală a galeriilor aceeteia depăşea 40 de kilometri, iar în anul 2000 depăşea 46 de kilometri.

Numele i-a fost atribuit tocmai vânturilor foarte agresive care suflă prin ea și pe care le vom putea resimți încă de la intrarea în peșteră. Curentul de aer foarte puternic se datorează lungimii foarte mari a galeriilor.

În funcție de diferențele de temperatură dintre mediul interior și cel exterior, curentul poate ajunge la o viteză de câțiva zeci de kilometri pe oră.

Galerii ce par nesfârșite, treceri la înălțime, stalactite și stalagmite de forme și dimensiuni variate sunt ingredientele unor amintiri pentru o viață. Cea mai mare stalactită din peșteră, „Torpila”, are 4,5 metri înălțime.

Fiind una din peșterile ce fac pare din rețeaua de speoturism a Pădurii Craiului, peștera Vântului poate fi destinația perfectă pentru o aventură, în adâncurile pământului, potrivit pădureacraiului.ro.

Citește și: Legenda peșterii Dâmbovicioara, locul unde doi haiduci își aveau „casa”. Ce furau dădeau la săraci

În anul 2003, în cadrul unui proiect Phare, CSA a deschis oficial un traseu turistic în peșteră. Lungimea acestuia măsoară 730 m. Vizitarea se poate face numai cu însoțire din partea clubului custode pe baza unei planificări prealabile.

În cele 52 de km de galerii pot fi găsite aproape toate formele endocarstice cunoscute. Accesul în peșteră se face la cel mai jos nivel, acolo unde întregul debit de apă iese la suprafață. Urmând pârâul amonte, pe o galerie largă și înaltă apar formațiuni gigantice, scurgeri parietale și stalactite (Torpila).

Înălțimea galeriei scade și curând devine inaccesibilă dar numeroase galerii fosile pot fi urcate în etajele superioare. Sunt trei etaje distincte formate din galerii, săli, puțuri și hornuri de dimensiuni și forme foarte diferite cu toate tipurile de speleoteme: stalactite, stalagmite, coloane, scurgeri parietale, cristale, gips.

Se diferențiază Labirintul Racoviță, fiind cel mai încurcat sector de peșteră din țară sau Galeria Hipodrom, ca o galerie de metrou.

Cum ajungi la peșteră?

Pentru a ajunge la peștera Vântului vizitatorii trebuie să urmeze indicatoarele de direcționare spre peștera Unguru Mare.

Citește și: Peștera cu Oase, locul unde s-au descoperit rămăşiţele celui mai vechi om din Europa. Ce vechime au

După ce se depășeste zona pensiunilor Gradia și Lavinia urmează trei poduri suspendate peste Crișului Repede care fac legătura cu o serie de atracții turistice. Primul pod suspendat duce spre peștera Vântului și poiana Frânturii.