Interviu cu başcana Găgăuziei: „Iaşiul este în centrul atenţiei“
La nici 70 km distanţă de frontieră, Găgăuzia e un loc în care puţini români şi-au făcut drum. Nu există puncte de control la intrare, iar conflictul etnic de acum 30 de ani din care s-a născut mai e ţinut minte doar de cei care l-au trăit, e lume încremenită în comunism.
E un loc în care găseşti clădiri din oţel şi sticlă, dar şi statuia lui Lenin. O lume în care vezi tronând o stemă făcută după tipicul comunist, cu stele şi spice de grâu, dar şi reclame la „хот-дог”. Găgăuzii aleg la fiecare patru ani o Adunare populară, „Halc Topluşu”, care desemnează un Comitet Executiv, „Bakannîk Komiteti”, guvernul. Aunarea populară e condusă de un preşedinte, „Halc Topluşu Başi”, dar acesta este doar al doilea bărbat în stat. Primul bărbat al naţiei, „başcanul”, este o femeie, care conduce Găgăuzia cu o autoritate necontestată de şase ani.
Citește și: Ce vrea partidul lui Dragnea: stop abuzurilor, fără neomarxiști, mâncare toxică și comenzi din UE
Pe jumătate găgăuză şi pe jumătate bulgăroaică, arătând o simpatie făţişă faţă de Federaţia Rusă, dar întreţinând în acelaşi timp relaţii excelente cu Turcia, Irina Vlah este unul dintre cei mai simpatizaţi zece politicieni din Republica Moldova. În Găgăuzia, este prima. Localnicii pun în seama ei ce merge bine şi a ghinionului, ce merge prost. Până nu de mult, considera Unirea Basarabiei cu România la 1918 ca fiind „o ruşine istorică” şi făcea parte din tabăra care consideră că basarabenii nu vorbesc româneşte, ci „moldoveneşte”.
Continuarea, în Ziarul de Iași.
