"Din informaţiile furnizate de un posesor de LiDAR am aflat că în apropierea satului Gâmbuţ se află mormântul unei căpetenii. În momentul în care a fost localizată zona m-am gândit că cel mai bun lucru e să ridic o troiţă, să pun ceva de care să nu se atingă căutătorii de comori. Din acest motiv am ridicat o troiţă de beton, am făcut-o din beton ca să dureze mai mult.
Cu acel LiDAR s-au scanat multe ridicături de pământ din apropiere şi s-a constatat că în partea de sud-est a localităţii Gâmbuţ sunt câteva movile înalte, care se presupune că sunt tumuli, morminte.
Citește și: Peștera din Transilvania pe a cărui podea curge un pârâu alb „ca laptele”. E o necropolă
Gâmbuţul face parte din povestea fascinantă a agatârşilor, acei bărbaţi pictaţi cu aur. Mă gândesc cât de frumos era atunci, cum îi admirau femeile pe acei bărbaţi care străluceau", a declarat artistul Ioan Astăluş, relatează Agerpres.
El a precizat că presupusul tumul încă nu a fost studiat de arheologi, dar că primul său gând a fost să pună un semn, o troiţă, mai ales că îşi aminteşte că acolo exista cândva ceva, un semn vechi, chiar străvechi.
Civilizaţia agatârşă a fost o civilizaţie proto-dacică, erau străbunii dacilor
"Însemnul era sub un stejar, un stejar bătrân, care azi nu mai este, dar sigur rădăcinile lui au înconjurat această căpetenie ca nişte braţe care îl prind şi nu îl mai lasă de la sânul eternităţii.
Agatârşii sunt menţionaţi ca cea mai bogată şi cea mai frumoasă civilizaţie care a existat. Cred că nu întâmplător cineva a dat ordin ca din arhivele Vaticanului să fie scoase cuvintele de agatârşi, de civilizaţie agatârşă. Este o civilizaţie proto-dacică, erau străbunii dacilor, dar un pic mai bătrâni decât se poate crede. Ei au fost primii artişti ai umanităţii, se şi spune că Orfeu era la origini agatârş. Civilizaţia agatârşă nu se găseşte doar în interiorul arcului carpatic', a spus Ioan Astăluş.
Citește și: Enigma peșterii din România în care mulți au intrat, dar nu s-au mai întors. O voce îi ademenește
Artistul susţine că însuţi academicianul David Prodan a făcut săpături sistematice la confluenţa localităţilor Gâmbuţ-Ozd-Petrilaca, la câţiva kilometri de tumulul marcat, scoţând la iveală "cea mai veche necropolă agatârşă din Europa".
"Din păcate, timpul, ignoranţa şi interesele, au acoperit mare parte din această necropolă. Se pot vedea şi astăzi la Muzeul din Cluj şi la cel din Viena", a declarat Ioan Astăluş.
Arheologii mureşeni susţin că agatârşii s-ar părea că au fost o ramură a sciţilor, cel puţin aşa o interpretează Herodot, care ar fi avut cam aceeaşi civilizaţie şi cultură.
Aceştia au confirmat că în zona Ozd există o necropolă cu 14-15 morminte, care au fost săpate în anii 70 şi că se crede că sciţii, fiind o populaţie războinică, era în permanentă mişcare, iar în urma lor au fost descoperite până acum doar morminte şi nu aşezări.
Potrivit arheologilor, sciţii, identificaţi în prima vârstă a Epocii Fierului, Hallstatt, au convieţuit pe teritoriul actual al judeţului Mureş împreună cu dacii, pe o perioadă de circa 200 de ani, după care au venit celţii şi fie au plecat, fie au fost asimilaţi.
Specialiştii susţin că în judeţul Mureş au fost descoperite necropole ale sciţilor sau agatârşilor, cum îi numeşte Herodot, la Băiţa, Cristeşti, Cipău Gară şi în zona Gâmbuţ-Ozd-Petrilaca.
