Potrivit datelor transmise către oficialii europeni, în România sunt spitale care funcționează în clădiri vechi de peste 100 de ani, care “nu permit integrarea optimă a circuitelor intraspitaliceşti, ridică frecvent dificultăţi majore în adoptarea de noi tehnologii din cauza limitărilor fizice intrinseci ale cladirilor și nu dispun de facilităţi pentru un acces fizic (ex. pentru persoanele cu dizabilităţi)“.
“Există clădiri în care se desfășoară servicii medicale, care constituie un pericol pentru pacienți și pentru personal, atât din punct de vedere al infecțiilor nosocomiale, cât și din punct de vedere structural și de siguranță la incendii“, se mai arată în document.
Imaginea dezastrului din spitalele de stat
Astfel, din 1392 de clădiri ale unor unități medicale cu paturi (spitale) 302 nu au autorizație la incendiu. Din acestea, 120 au un aviz de funcționare.
În plus, potrivit datelor comunicate de IGSU în 2018, 137 de spitale situate în București și în 15 județe ale țării își desfășoară activitatea în clădiri cu risc seismic, iar 37 dintre acestea sunt în clădiri cu risc seismic ridicat (clasa I și II), ceea ce înseamnă pericol iminent de prăbușire în cazul unui cutremur puternic.
În ceea ce privește infecțiile nosocomiale, în 2017, aproape un sfert din bacteriile testate, Klebsiella pneumoniae, erau rezistente la carbapeneme, o clasă puternică de antibiotice de ultimă linie. “Această cifră este pe locul trei în lista celor mai mari procente din UE, deși a scăzut din 2016 (31,4 %)“, arată ministerul Sănătății.
Acest minister speră să primească prin PNRR suma de 2,5 miliarde de euro, pentru reabilitarea a 30 de spitale. Însă, în cadrul dialogului cu experții Comisiei Europene, aceștia au întrebat ce spitale voir fi reabilitate și cum se va lua această decizie. În plus, ei și-a exprimat rezervele cu privire la capacitatea administrativă a României de a cheltui acești bani.
