Într-un răspuns în exclusivitate pentru Newsweek România, MApN explică ce obstacolele au împiedicat apărarea antiaeriană a României să doboare dronele rusești care, cel mai probabil, au avut ca țintă inițială porturile ucrainene de la Dunăre - Reni și Ismail.
MApN vorbește de obstacole care nu îi lasă să doboare drone rusești. „Sunt și prea mici”
Întrebați de ce România nu a reușit să intercepteze sau să doboare dronele rusești care au căzut în România, reprezentanții MApN spun:
„În cazul dronelor / resturilor de drone în cauză, similare cu cele folosite de Federația Rusă în atacurile executate asupra infrastructurii portuare ucrainene de la Dunăre, nu s-a putut identifica prin mijloace radar utilizarea neautorizată a spaţiului aerian, cel mai probabil din următoarele cauze:
• suprafaţă foarte mică de reflexie, din cauza dimensiunilor reduse şi a materialelor (compozite) din care sunt construite;
• zborul / traiectoria rezultată în urma exploziilor la înălţime foarte mică;
• obstacolele din teren care împiedică detectarea radar (sau chiar vizuală)”.
Citește și: VIDEO Cum arată și atacă dronele iraniene „kamikaze” Shahed 136 care cad și în România
De asemenea, întrebați dacă România are dreptul de a doborî dronele inamice care se apropie de teritoriul ei, reprezentanții Armatei spun:
„În conformitate cu prevederile Legii nr. 122 din 15 iunie 2011 privind regimul armelor, dispozitivelor militare și munițiilor deținute de Ministerul Apărării Naționale și de forțele armate străine pe teritoriul României, personalul Ministerului Apărării Naționale poate face uz de armă și poate folosi dispozitivele militare din dotare, după caz, pentru îndeplinirea misiunilor încredințate […] împotriva dronelor și a echipamentelor radioelectrice utilizate pentru comiterea unui act ostil”.
Potrivit aceluiași act normativ, la art. 21^1 se prevede că „personalul din cadrul Forțelor Aeriene ale Ministerului Apărării Naționale poate face uz de armamentul de bord în scopul asigurării pazei și apărării obiectivelor militare ori securității zonelor militare restricționate, în conformitate cu regulile de angajare autorizate”.
În situațiile legate de identificarea unor fragmente de drone similare cu cele utilizate de forțele Federației Ruse în cele trei locații din județul Tulcea, așa cum am comunicat în repetate rânduri de la nivelul MApN și cum a informat și NATO în mod oficial, nu au fost identificate elemente legate de săvârșirea cu intenție a unui act ostil împotriva teritoriului național al României”.
Ce sisteme de apărare antiaeriană are România?
Atacurile cu drone rusești de fabricație iraniană Shahed-136 s-au intensificat la porțile României vizând în special porturile ucrainene de la Dunăre. Atacurile au devenit atât de frecvente încât în dimineața zilei de 13 septembrie, dar și în dimineața zilei de luni (18 septembrie) autoritățile române au emis un avertisment RO-Alert în Tulcea și Galați, îndemnând populația să se adăpostească în beciuri sau în zone în care nu se află geamuri sau pereți exteriori.
Citește și: VIDEO Bombardamente rusești la câțiva metri de România. Mesaj RO-Alert: „Adăpostiți-vă în beciuri”
La întrebarea dacă România are sisteme de apărare antiaeriană în zonele unde s-au detectat bucățile de drone și ce fel de sisteme sunt plasate, MApN spune:
Citește și: Ce sisteme de apărare antiaeriană are România? De ce nu le-a utilizat în zone unde cad drone rusești
„Forțele Aeriene Române au în dotare sisteme de apărare aeriană cu baza la sol cu bătaie mare (bateriile PATRIOT), sisteme de apărare aeriană cu baza la sol cu bătaie medie (bateriile HAWK) și subunități de artilerie antiaeriană cu baza la sol destinate apărării nemijlocite a unor obiective militare (tunuri antiaeriene de calibru 57 mm).
Foto: Sistemul de apărare Patriot - Foto: Profimedia Images
Sistemele de rachete acționează în cadrul unui sistem integrat de apărare aeriană, sub o comandă unică”.
Ce măsuri poate lua România
Articolul 8
Împotriva aeronavelor care utilizează neautorizat spaţiul aerian al României, Ministerul Apărării Naţionale va lua succesiv următoarele măsuri:
a) stabilirea de la sol a poziţiei aeronavei, a legăturii radio şi a identităţii acesteia;
b) transmiterea de la sol a informaţiilor şi dispoziţiilor către pilotul sau echipajul aeronavei, în vederea utilizării autorizate a spaţiului aerian al României;
c) interceptarea aeronavei care continuă să utilizeze neautorizat spaţiul aerian al României;
d) executarea focului de avertisment de către aeronavele interceptoare;
e) executarea focului de nimicire de către aeronavele interceptoare;
f) executarea focului de nimicire de către mijloacele terestre de apărare aeriană.
Generalul Gheorghiță Vlad, despre dronele căzute în România: „Suntem pregătiți să apărăm teritoriul”
Generalul Vlad Gheorghiță, locțiitorul șefului Statului Major al Apărării de la București, a anunțat că România este pregătită să dispună toată forța necesară pentru a doborî dronele rusești care amenință teritoriul național.
Pentru a face față amenințărilor tot mai mari ale Rusiei, aproximativ 600 de militari au fost desfășurați în regiunea Deltei Dunării, iar sistemele radar au fost instalate pentru a monitoriza spațiul aerian.
Generalul Gheorghiță a subliniat că acțiunile depind de nivelul amenințării și că România este pregătită să utilizeze toată puterea sa militară pentru a apăra teritoriul țării.
"Va depinde de nivelul de amenințare, suntem pregătiți să folosim toată puterea noastră militară pentru a apăra teritoriul României. Am dislocat mai multe radare și am luat măsuri suplimentare, am discutat despre asta cu aliații noștri din NATO pentru a găsi o soluție pentru a combate agresiunea rusă", a declarat generalul Vlad Gheorghiță.
Cum poate România contracara amenințarea dronelor rusești?
Pentru a contracara amenințarea reprezentată de dronele kamikaze rusești, România dispune de sisteme de monitorizare a spațiului aerian, inclusiv radare 3D AN/FPS-117 și TPS-77, care pot detecta și urmări aeronave la altitudini joase și pe distanțe extinse.
Pentru a contracara dronele, sistemele autopropulsate Gepard și tunurile antiaeriene fixe Oerlikon sunt mai adecvate, având capacitatea de a acționa la distanțe scurte.
România mai dispune de 43 de sisteme Gepard și un număr semnificativ de tunuri antiaeriene Oerlikon, care pot fi deplasate și rearanjate în funcție de necesități. De asemenea, țara mai deține sisteme mobile antiaeriene CA-95 și 9K33M3 "OSA-AKM", care pot acționa eficient împotriva țintelor la altitudini joase.
În ceea ce privește sistemele antiaeriene, România are la dispoziție o varietate de opțiuni, inclusiv sistemele Patriot și Hawk, care sunt mai potrivite pentru interceptarea țintelor de mare valoare, precum rachetele de croazieră, balistice, avioane sau elicoptere inamice.
