„ADN-ul uman nu poate fi alterat prin tehnologia ARNm. ADN-ul stă cuminte în nucleul celulei, unde e protejat la maxim. ARN-ul mesager poartă o informație și dictează construcția de proteine într-un organit celular separat de nucleu, care se cheamă ribozom.
ADN-ul servește drept matriță pentru sinteza ARN-ului. Dacă ADN-ul are un dublu helix, majoritatea ARN-ului prezintă un singur lanț de baze. ARNm poartă informația spre făbricile de proteine, numite ribozomi. Sunt seturi de instrucțiuni.
Citește și: Pentagon: „În cazul unei incursiuni în Ucraina, patru grupuri de luptă sunt în apropierea Rusiei”
După ce ribozomii și-au primit sarcinile de zi, ARN-ul mesager este fie distrus, fie metamorfozat în alte tipuri de ARN. El nu modifică în niciun fel ADN-ul. Nici nu are cum. Prin urmare, cine spune că vaccinurile care folosesc tehnologia ARNm pot schimba ADN-ul, nu deține cunoștințe elementare de biologie celulară.
Există însă o tehnică numită CRISPR-Cas9 prin care se pot edita anumite zone din ADN. La ce poate folosi ea? Să zicem că un om are un risc mare de a dezvolta o anumită boală cunoscută printr-o mutație la anumite baze nucleotidice din ADN. CRISPR-Cas9 identifică acea mutație, taie bucata cu risc și reface locul, anulând riscul de boală.
Citește și: GRAFIC Numărul copiilor spitalizați cu COVID s-a triplat în 14 zile: marți, 173 de copii internați
Tehnica CRISPR-Cas9 a dat premiul Nobel pentru chimie în 2020, câștigat de Emmanuelle Charpentier și Jennifer Doudna.
Medicina viitorului se va baza mult pe astfel de editări. Se speră a se anula riscurile unor cancere, maladii neurologice, cardiace și multe altele”, scrie medicul Vasi Rădulescu pe o rețea socială.
