Decizia Curții de Apel București nu este definitivă.
"(...) dispune restituirea la parchet a cauzei privindu-i pe inculpaţii Blejnar Sorin, Comăniţă Viorel, Florea Sorin şi Blejnar Andreea Florentina, trimişi în judecată prin rechizitoriul nr. 20/P/2019 din data de 21.08.2019 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie, Secţia de combatere a corupţiei", este decizia Curții de Apel.
În acest dosar, fostul preşedinte al ANAF a fost trimis în judecată în august 2019, pentru luare de mită, fiind acuzat că a primit 1.200.000 de euro în perioada mai 2011-aprilie 2012. De asemenea, au fost trimiși în judecată Andreea Florentina Blejnar, soția fostului șef al Fiscului, pentru complicitate la luare de mită, Viorel Comăniţă, la data faptei vicepreşedinte al ANAF, pentru luare de mită și Sorin Florea, la data faptei comisar general adjunct al Gărzii Financiare, tot pentru luare de mită.
"În calitate de preşedinte, vicepreşedinte, respectiv de comisar general adjunct al Gărzii Financiare, inculpaţii Blejnar Sorin, Comăniţă Viorel şi Florea Sorin au primit sume de bani de la un om de afaceri, prin intermediari, pentru ca, în schimb, prin încălcarea atribuţiilor de serviciu, cei trei inculpaţi să protejeze activitatea nelegală desfăşurată de societatea comercială coordonată de omul de afaceri. Ajutorul dat de complicele Blejnar Andreea Florentina a constat în primirea banilor destinaţi lui Blejnar Sorin, de la doi interpuşi ai omului de afaceri", arăta DNA.
Banii destinați fostului șef al Fiscului ar fi fost primiți de soția acestuia de la doi interpuși ai omului de afaceri. Concret, Blejnar ar fi primit, între mai 2011 și aprilie 2012, 1,2 miliaone de euro, Comăniță - 960.000 de euro, iar Florea - 300.000 de euro, a scris Hotnews.ro.
"Sumele primite drept mită de cei trei inculpați au avut caracterul unei „taxe de protecție” încasate de cei trei funcționari publici cu putere de decizie, pentru ca activitatea ilegală a societății controlate de omul de afaceri care plătea respectiva „taxă” să nu fie observată și nici oprită de organele fiscale. Activitatea comercială a societății din domeniul comercializării carburanților era organizată astfel încât să se asigure premisele evaziunii fiscale. Cumpărarea și vânzarea produselor accizabile s-a desfășurat în timp, iar sumele obținute erau date funcționarilor publici, pe măsură ce banii erau obținuți din comercializarea produselor fără plata accizelor. Societatea respectivă (alături de alte persoane fizice și juridice) a fost trimisă în judecată, fiind condamnată prin decizie definitivă, pentru infracțiunea de evaziune fiscală, la plata unei amenzi penale și pedeapsa complementară a dizolvării”, se preciza într-un comunicat al DNA.
În mai 2019, Sorin Blejnar a fost condamnat definitiv la 5 ani de închisoare cu executare, într-un alt dosar în care a fost trimis în judecată de către DNA Ploieşti în anul 2016, sub acuzaţia de trafic de influenţă.
Potrivit procurorilor, în cursul anului 2011, în contextul iniţierii unor proceduri de achiziţii publice la ANAF, Blejnar a acceptat din partea unui om de afaceri promisiunea unui procent de 20% din valoarea unor contracte care urmau să fie încheiate la nivelul instituţiei publice. Banii respectivi urmau să-i fie dați lui Blejnar în schimbul exercitării influenţei sale asupra unui subaltern, pentru ca acesta să gestioneze procedurile de atribuire a contractelor respective astfel încât acestea să fie obţinute de firma omului de afaceri.
Conform DNA, în perioada noiembrie 2011 – ianuarie 2012, Blejnar şi celălalt funcţionar implicat în acest demers au primit suma totală de 13.172.520 lei, prin intermediul unei firme "fantomă” controlate de aceştia, cu care societatea omului de afaceri a încheiat mai multe contracte fictive. Din această sumă de bani, lui Blejnar Sorin i-a revenit efectiv suma de 12.513.894 lei, spunea DNA.
