Când epidemia a izbucnit la Wuhan, restul lumii nu vedea în noul coronavirus o amenințare prea apropiată. Imaginile cu măsurile dure luate de autoritățile din China păreau rupte din filmele SF.
Nici măcar când virusul a ajuns în Italia lucrurile nu păreau așa de grave. Însă totul s-a dat peste cap în câteva săptămâni.
În Italia, la 15 februarie, erau trei cazuri confirmate. Au urmat alte câteva cazuri în zilele următoare, însă autoritățile nu s-au grăbit să ia măsuri.
La 25 februarie, erau 323 de cazuri, iar la 5 martie numărul cazurilor ajunsese la aproape 4.000. Apoi, doar pe 15 martie se înregistrau 368 de morți.
În aceeași zi era un total de 24.747 de cazuri, 1.809 morți și 66.931 de persoane recuperate. Italia este acum închisă, dar deja e prea târziu.
Cu 627 de decese în ultimele 24 de ore, Italia a ajuns vineri, 20 martie, la 4.032 de morți de pe urma epidemiei de coronavirus.
Doctor Giovanni Rezza, directorul departamentului de boli infecţioase de la National Institutes of Health, a apreciat că rata mare de deces din Italia este cauzată de faptul că această ţară are cea mai vârstnică populaţie, după Japonia. Majoritatea deceselor au fost înregistrate în rândul celor în vârstă cu afecţiuni preexistente.
Între timp, în China, situația s-a stabilizat. Dacă, la 12 februarie, erau înregistrate 14.108 cazuri toate chiar în acea zi, începând din 3 martie erau doar câte 100 de cazuri noi pe zi, iar din 8 martie au început să fie doar de ordinul zecilor. La 15 martie erau înregistrate 80.814 de cazuri, 3.199 de morți și 64.129 de persoane recuperate.
În România, primul caz de coronavirus a fost confirmat la 26 februarie. La 15 martie erau deja 139 de cazuri, 9 persoane recuperate, aproape 3.000 de persoane în carantină și alte aproape 15.000 de persoane izolate la domiciliu.
Măsurile luate de Guvern au reușit, până acum, să limiteze extinderea epidemiei. Din 16 martie a intrat în vigoare starea de urgență.
Însă valul de români întorși din străinătate a făcut ca virusul să aibă acum o transmitere intra-comunitară, nu doar de import.
Fostul amiral Vergil Chițac, care activează ca independent la grupul PNL, a fost diagnosticat cu coronavirus după ce a participat la o întâlnire cu Ludovic Orban și alți membri PNL. Ca urmare, premierul interimar
Ludovic Orban, ceilalți membri ai Guvernului și conducerea PNL au intrat în izolare.
Toți au fost testați pentru a se vedea dacă au fost infectați cu COVID-19. În plan economic, specialiștii spun că efectele depind de durata acestei pandemii, iar ochii sunt ațintiți asupra modului în care se comportă economia Chinei.
Fiind o situație în plină evoluție, una rapidă și imprevizibilă, economiștii nu pot oferi date certe privind efectele care vor fi resimțite în piețele financiare.
Conform datelor Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), economia mondială va înregistra cea mai scăzută valoare a creșterii economice din 2009 încoace.
Experții OCDE au revizuit prognoza de creștere pentru 2020 la doar 2,4%, față de 2,9% precum arătau datele prezentate în noiembrie 2019, conform BBC. Efectele ar putea fi mult mai ample dacă epidemia va fi de lungă durată.
