Anul trecut, dintre cei 25 de poliţişti anchetaţi, 13 au fost imediat reţinuţi. La scurt timp, 10 aveau deja să fie arestaţi preventiv, iar alţi cinci - puşi sub control judiciar.
În tot biroul nu au mai rămas decât doi angajaţi, sarcinile agenţilor anchetaţi fiind preluate de către colegi de la alte birouri.
În momentul de față dosarul este pe rol la Tribunalul Sibiu.
Citește și: Adrian Beleaua Corduneanu și-a luat înapoi 2 kg de aur ascunse la o prietenă. Sechestru ridicat
Cum păcăleau șoferii cu radarul
Polițiștii șpăgari aveau o varietate de metode ca să-i convingă pe şoferi să dea mită, de la măsluirea radarului până la intimidarea şi păcălirea conducătorilor auto.
Citește și: Hoți deghizați în polițiști au descins la un traficant, i-au luat drogurile și l-au lăsat la Parchet
Anchetatorii au identificat două moduri de operare dezvoltate de agenţii de circulaţie şi aplicate preponderent.
Anchetatorii au descoperit că poliţiştii porneau radarul din dotarea autovehiculelor MAI, dar nu acţionau şi butonul de înregistrare al aparaturii. Astfel, şoferii puteau vedea abaterea surprinsă, dar nefiind memorată ulterior, superiorii sau oricine ar fi dorit să verifice nu puteau să se prindă de schema concepută.
Urma etapa de legitimare a şoferilor, în care „se purtau discuţii cu acele persoane pentru a se putea trage concluzia asupra <siguranţei>în privinţa săvârşirii unor fapte de corupţie”, au mai descoperit procurorii. Practic, „poliţistul îl descose pe potenţialul mituitor”, pentru a se convinge că va păstra „secretul mituirii”.
În timpul cercetărilor, poliţiştii au motivat că recurgeau la astfel de tactici pentru a „ajuta” echipa de fotbal a Inspectoratului Judeţean de Poliţie Sibiu, nicidecum pentru a se îmbogăţi.
Miita era negociabilă, suma varia între 50 şi 500 de lei, o parte din sumele obţinute mergând în buzunarul agenţilor, iar altă parte pentru sponsorizări.
Polițiștii aveau o serie de proceduri pentru a lua șpaga
Polișiștii șpăgari urmau strict o serie de etape, potrivit procurorilor:
– etapa de preconstituire a situației premise pentru comiterea faptelor de corupție, în care se pornea aparatura radar din dotarea autovehiculelor MAI, astfel încât putea fi observată abaterea de la regimul rutier comisă de participanții la trafic, fără însă a acționa butonul de înregistrare a aparaturii radar. În acest context, polițiștii rutieri observau că un anumit participant la trafic a săvârșit o abatere contravențională, dar care însă nu era înregistrată pe suport optic (n.n. memoria aparaturii radar), polițistul creându-și astfel posibilitatea de „a-l ierta” pe șoferul contravenient, fără a fi sesizabilă această iertare în urma verificărilor superiorilor.
– etapa procedurii de legitimare, în care se purtau discuții cu acele persoane pentru a se putea concluziona asupra „siguranței” în privința săvârșirii unor fapte de corupție, polițistul îl „descosea” pe potențialul mituitor cu scopul de a se convinge că avea să fie păstrată confidențialitatea asupra actelor de corupție.
– etapa „sperierii” sau a vulnerabilizării potențialului mituitor în care îi comunica faptul că ar fi fost înregistrat cu aparatura radar (n.n. înregistrare care în realitate nu exista) comițând, de regulă, o abatere contravențională gravă care ar atrage aplicarea unei sancțiuni contravenționale principale, avertismentul sau amenda contravențională, și măsura complementară a reținerii permisului de conducere, realizând astfel timorarea contravenientului. Scopul determinat, era de a i se inocula pretinsului contravenient ideea că urmează a suferi rigorile legii, urmând a-i fi suspendată exercitarea dreptului de a mai conduce autovehicule pe drumurile publice (n.n. această măsură complementară era apreciată de către covârșitoarea majoritate a contravenienților drept cea mai aspră sancțiune), context în care, în multe situații, pentru a scăpa de sancțiune, cel oprit în trafic lua decizia de a recurge la comiterea unei fapte de dare de mită în raport de polițistul rutier.
– etapa consumării faptelor de corupție în forma primirii și respectiv remiterii mitei, în care agenții de poliție se deplasau la potențialul mituitor având asupra lor clip-boardul în care se afla topul cu procese-verbale tipizate, care avea ca unic scop disimularea sumelor de bani primite cu titlu de mită. Mituitorul executa activitatea de remitere a mitei, fie prin punerea mitei în mod disimulat în interiorul actului anterior restituit de polițist, fie prin așezarea sumei de bani date cu titlu de mită în interiorul clip-boardului aflat în mâinile polițistului, acesta din urmă închizând imediat coperțile acestui obiect.
– etapa în care polițistul, lăsând impresia unui favor realizat mituitorului prin neluarea măsurilor legale, îi permitea pretinsului contravenient părăsirea acelui loc fără a dispune măsurile legale, situație în care ambii participanți la comiterea faptelor de corupție erau mulțumiți, respectiv agentul rutier era mulțumit de foloasele necuvenite obținute. Neexistând o înregistrare a abaterii la regimul rutier stocată în memoria aparaturii radar, era foarte puțin probabilă descoperirea faptei, în timp ce mituitorul, având falsa reprezentare că s-ar fi putut dispune măsuri sancționatorii față de acesta, era satisfăcut de împrejurarea că nu i s-au aplicat măsurile legale, astfel încât era foarte scăzut riscul de a denunța faptele de corupție la care a fost părtaș.
– etapa în care după plecarea mituitorului, în habitaclul autospecialei MAI sau în exteriorul acestei, polițistul care a primit efectiv mita de la pretinsul contravenient proceda, de regulă, la împărțirea acesteia cu colegul său de echipaj.
191 de șpăgi dovedite în nouă luni
Situaţia de la Drumuri Naţionale şi Europene - Serviciul Rutier intrase în atenţia anchetatorilor încă din 2019, când mai mulţi şoferi au început să se plângă despre cum au fost păcăliţi ca să dea mită. Informaţii s-au scurs, însă, şi din interior, de la colegi care ştiau ce se întâmplă. Poliţiştii vizaţi au fost urmăriţi, perioadă în s-au adunat aproximativ 200 de capete de acuzare împotriva lor, din care mai bine de jumătate pentru luare de mită.
Citește și: Cum a corupt-o interlopul oltean Rechinu pe frumoasa politiciană Laura Fernández
În doar nouă luni, cei 20 de poliţişti anchetaţi au comis 191 de infracţiuni de la luare de mită, la abuz în serviciu şi favorizarea infractorului.
Cel de-al doilea mod de operare avea stabilită o ipoteză simplă: șoferul oprit era mințit că a fost suprins conducând cu o viteză mai mare decât cea din realitate. Într-un final, șoferul era cel care prelua inițiativa și îl mituia pe agent.
„În ipoteza în care din diverse motive era înregistrată abaterea de la regimul legal de viteză, încât era necesară întocmirea actului de sancționare contravențională, agenții rutieri au adaptat modul de operare anterior descris, cu mențiunea că, în cadrul etapei de speriere sau timorare a șoferului, aceștia denaturau adevărul, comunicându-i potențialului mituitor o viteză de deplasare superioară celei constatate de aparatura radar care ar agrava răspunderea contravențională, dându-i-se de înțeles șoferului că i se va reține permisul de conducere. În final, de cele mai multe ori, acel șofer prelua inițiativa la corupție și îl mituia pe agentul rutier, care apoi proceda la întocmirea actelor de sancționare având în vedere viteza reală constatată de radar, spunându-i-se apoi mituitorului că i s-ar fi efectuat un favor prin stabilirea unei viteze inferioare, cu consecința nereținerii permisului de conducere”, spune prim procurorul Ion Veștemean, în calitate de purtător de cuvânt al Parchetului de pe lângă Tribunalul Sibiu.
