Ca în toate marile discursuri politice, acesta a fost momentul care a contat. Melanjul de moment potrivit şi atenţie, de public, de cuvinte bine alese şi ton adecvat. Înaintea Conferinţei de Securitate din capitala Bavariei, cancelara Angela Merkel a avut un asemenea moment. Cine îi lecturează discursul, sigur nu va putea înţelege ovaţiile de care a avut parte şefa cabinetului de la Berlin - aplauze cum numai artiştii primesc.
Cancelara Merkel a ţinut un discurs liber - lucru pe care îl face destul de rar - şi a vorbit ca şi cum ar face-o pentru a se elibera. Ea a amintit de o ordine mondială ameninţată cu declinul şi cu acte care o vor distruge. O ordine mondială care poate în curând nici nu va mai exista în această formă. Într-un avânt îndrăzneţ, Angela Merkel a făcut un ocol imaginar al globului, din Rusia până în China şi SUA revenind, de fiecare dată, în Germania, în Europa. Şi n-a lăsat deoparte niciun domeniu din cele ce provoacă îngrijorare în prezent: comerţul, securitatea, protecţia mediului.
Mesaj clar pentru prieteni şi duşmani
Nimic n-a fost nou în discursul cancelarei Merkel. Într-o formă sau alta au fost lucruri care s-au mai spus până acum. Iar vechile sale confesiuni privind multilateralismul au sunat asemeni cuvântului însuşi: greoi, inaccesibil.
De data aceasta remarcabile au fost avântul şi sinceritatea cu care Merkel a spus lucrurilor pe nume. Cuvintele ei au părut o uşurare pentru cei prezenţi în sală, mai ales că au fost într-un puternic contrast cu discursul vicepreşedintelui american Mike Pence.
Merkel a criticat cu mult umor carenţele politicii externe germane. În schimb, Pence a explicat într-un limbaj de lemn ce presupune în practică sloganul "America First". Merkel şi-a susţinut cu pasiune convingerile. Pence a strecurat mesaje în discursul său, pe alocuri pe un ton de comandă.
Chiar şi aşa în antiteză, cele două dicursuri au dezvăluit cât de delicată este situaţia relaţiilor transatlantice. Şi în timp ce la München cancelara Merkel ridica în picioare sala şi declanşa un val de bucurie globală pe Twitter, creştin-democraţii din estul Germaniei îşi puneau problema dacă să-i mai permită cancelarei lor accesul în campania electorală pentru alegerile de land sau nu. În partea de est a ţării popularitatea cancelarei a avut mult de suferit, iar lucrul acesta ar putea afecta perspectivele electorale ale CDU.
Succesoarea se antrenează
Acasă discreditată, la nivel internaţional apreciată. O soartă pe care Merkel o împarte cu mulţi cancelari din perioada postbelică. Creşterea popularităţii pe plan internaţional merge mână-n mână cu scăderea autorităţii în politica internă. Adenauer, Brandt, Schmidt sau Kohl - toţi aceşti cancelari au pierdut insidos susţinerea în propriile partide, unii fiind forţaţi să renunţe la funcţie chiar de către colaboratorii apropiaţi, în timp ce se bucurau de o recunoaştere în creştere pe plan internaţional.
Angela Merkel a renunţat deja la conducerea CDU în favoarea politicienei Annegret Kramp-Karrenbauer, care s-a folosit de conferinţa de la München pentru a se prezenta lumii politice externe. Un mic-dejun aici, un prânz discret dincolo. Mai mult, Kramp-Karrenbauer a acordat şi primul său interviu amplu vizând chestiuni de politică externă. Succesoarea lui Merkel la şefia CDU îşi face încălzirea nu numai pentru funcţia pe care o deţine în partid.
Cine strânge cioburile? Cine reface jocul de puzzle al lumii? Răpunsul cancelarei Merkel la München a fost limpede: toţi suntem solicitaţi şi toţi trebuie să ne implicăm. În schimb n-a spus şi că ea nu se va mai implica în curând. La Conferinţa de Securitate de la München Angela Merkel şi-a făcut cunoscută deja moştenirea sa în politica externă.
