Peste un milion de români poartă numele Sfântului Mucenic Gheorghe, unul dintre cei mai veneraţi sfinţi din lumea creştină.
În ajunul sărbătorii și în ziua praznicului, din moși-strămoși, credincioșii respectă unele tradiții , convinși fiind că acestea atrag norocul și sănătatea în viața lor.
Ce să faci de Sfântul Gheorghe să-ți meargă bine tot anul. Peste un milion de români îi poartă numele
Numele Sfântului Gheorghe provine din limba greacă (Gheorghios) şi în traducere înseamnă agricultor.
În tradiția populară, Sfântul Gheorghe este cunoscut sub numele de San-George.
Este considerat a fi un zeu al vegetației, protector al naturii inverzite, al vitelor și al oilor, dar și al Forțelor Terestre Române.
Românii păstrează o serie de obiceiuri despre care se spune că dacă le respecți îți va merge bine tot anul.
Astfel, pe 22 aprilie, în ajunul praznicului, este sărbătorit ”Sângiorzul vacilor” sau „Alesul”. Acest obicei, moștenit din moși-strămoși, marchează începutul anului pastoral.
În această zi se aleg ciobanii, mieii şi locul viitoarei stâne. Tot atunci se pregătesc oile pentru muls şi se prepară primul caş.
Tot în ajunul praznicului, gospodarii sunt prudenți și iau măsuri care să alunge spiritele malefice şi strigoii care umblă noaptea prin gospodării pentru a fura mana laptelui de la vaci.
Prin tradiţie, spiritele rele pot fi alungate cu ajutorul unor plante, ca usturoiul, rugul de măceşe, pelinul, rostopasca sau leuşteanul.
„Urzicatul” este un alt obicei practicat de tineri de Sfântul Gheorghe. Pentru că sărbătoarea deschidea o perioadă solicitantă, tinerii se atingeau, pe furiș, pe părțile neacoperite ale corpului, cu tulpini de urzică pentru a fi mai ageri, mai harnici și mai sănătoși pe parcursul verii care urma să înceapă, conform
crestinortodox.ro.
Cum îi cheamă pe românii care sărbătoresc de Sf. Gheorghe
Potrivit datelor transmise de Ministerul Afacerilor Interne, aproape jumătate de milion de români, bărbați, poartă numele Gheorghe (424.268).
Pe locul al doilea, dar la mare distanță, sunt cei care poartă numele George (158.802) iar pe locul al treilea, cei care se numesc Georgian (29.020).
Mai sunt români care se numesc Gigel, Gheo și Gyuri. Dar aceste nume sunt foarte rare.
SURSA MAI
În ceea ce privește numele de femei care derivă din cel al Sfântului Gheorghe, cele mai multe sunt Georgiana (154.632). Pe locul al doilea Georgeta (118.103) iar pe locul al treilea se află Gheorghița (25.485).
Mai sunt câteva românce care se numesc Gheorgeta (39)
5 lucuri pe care trebuie să le faci în ajun de Sf. Gheorghe pentru a atrage binele
1. În multe zone din țară, în ajun de Sfântul Gheorghe, pe marginea galeții în care se mulge pentru prima data laptele oilor se așează „colacul oilor”, un colac în forma unei cununi, care se prepară din făină de grâu curată, cu apă și sare, apoi se unge cu gălbenuș de ou.
Colacul este revendicat de doi păstori care vor să-l rupă în două. Potrivit tradiției, păstorul care rămâne cu partea mai mare a colacului va avea noroc la producția de lapte în vara pastorală.
De asemenea, în unele zone, în ajunul zilei de Sfântul Gheorghe, la primul muls, în locul colacului se folosește, o cunună din ramuri verzi, care are puteri magice: va spori laptele și va alunga forțele malefice, destul de active în ajunul praznicului.
2. În multe zone rurale, în ajunul sărbătorii, oamenii priveghează toată noaptea; priveghiul creștin se împlinește pentru ca oamenii să rămână vioi și sănătoși tot anul.
3. vitele sunt duse de gospodari în holdele de grâu; când acestea se întorc acasă, gospodarii iau o mână de grâu, iar boabele se păstrează și se amestecă în grâul care va fi semănat, pentru ca recolta să fie bogată în anul următor.
4. În 22 aprilie, dimineața, gospodinele scot în curtea casei uneltele de țesut, încât razele soarelui să le încălzească. Gospodinele sunt convinse că împlinind această datină vor avea spor la lucru tot anul.
5. Fetele de măritat credeau că îşi pot vedea ursitul dacă priveau, în această noapte, într-o cofă plină cu apă.
Tot în această zi, fetele mai obişnuiau să semene usturoi, pe care îl păstrau până la anul viitor. Mâncând usturoiul semănat cu un an înainte, tinerele cred că vor fi înzestrate cu sănătate şi că se vor căsători în cel mai scurt timp, scrie
Ziarul Unirea.
Ce să faci în ziua de Sfântul Gheorghe
Una dintre practicile răspândite în ziua de Sfântul Gheorghe este împodobirea casei cu plante, obicei care marchează renaşterea naturii. Plantele folosite variază în funcţie de regiune: în Muntenia se pun crengi de stejar sau de păr, în Transilvania se pun rug verde şi leuştean, conform stirileprotv.ro.
În Banat, casele sunt împodobite cu rug sau cu frunză de fag sau gorun.
În tradiţia populară se consideră că aceste simboluri vegetale au rol în protejarea gospodăriei de acţiunea spiritelor rele.
Citește și: Când se spală rufele după Paște. Ce sărbătoare mare mai este în Săptămâna Luminată
De asemenea, oamenii se scaldă, înainte de răsăritul soarelui, într-o apă curgătoare, ca să fie sănătoşi tot anul şi pentru spălarea tuturor relelor.
Busuiocul semănat înainte de răsăritul soarelui e bun pentru cinste: cel care se spală cu rouă de pe el este cinstit de toată lumea. Se mai spune că cine doarme în această zi ia somnul mieilor şi tot anul e somnoros.
Gunoiul adunat în ziua de Sfântul Gheorghe se pune la rădăcina pomilor, ca să rodească bine. În această zi se adună de pe câmp plantele medicinale care se păstrează peste an.
Citește și: Tradiții și superstiții de Paște. De ce spală fetele clopotul cu apă proaspătă în noaptea de Înviere
Dacă în ziua de Sfântul Gheorghe va fi rouă multă ori va fi pâclă, e semn de an bogat, iar dacă e ploaie se va face grâu şi fân, potrivit credinţei populare.
Ce să nu faci de sfântul Gheorghe
Fiind o sărbătoare cu cruce roşie, este important să ştii că în această zi nu se lucrează, nu se spală, nu se coase şi nu se face curat în gospodărie.
De asemenea, nu este bine să te cerţi cu nimeni în această zi sfântă.
