Paștele la români vine cu o serie de tradiții și superstiții. Oamenii se duc la slujba de Înviere îmbrăcați în haine noi însă puțini știu care este sensul acestei tradiții.
În unele zone, fetele au tot felul de ritualuri în noaptea de pastă pentru atrage frumusețea asupra lor.
Tradiții și superstiții de Paște în România
Unii români merg la slujba care începe să continue să sâmbătă seara. Alții, treziți în miezul nopții de bătaia clopotelor, se spală pe față, își pun haine noi, iau câte o lumânare și pornesc către biserică unde preotul, cu Sfânta Evanghelie și crucea în mână, urmat de alaiul de credincioși, iese cu luminarea aprinsă. înconjoară biserica de trei ori, scrie Ziarul Unirea .
Citește și: Ce nu ai voie să faci în Vinerea Mare. Superstiții înainte de Paști. Ce se întâmplă dacă muncești
Când preotul rostește „Christos a înviat!” toţi cei prezenţi la acest serviciu religios spun: „Adevărat a înviat!”, răspunsul fiind recunoaşterea tainei Învierii.
Citește și: Ce nu ai voie să faci în Joia Mare. Tradiții și superstiții la trei zile distanță de Paște
Apoi, cu lumânarea aprinsă, fiecare se întoarce acasă şi face o cruce mică pe peretele dinspre răsărit.
Oamenilor le este permis să mănânce bucatele (pasca/pâinea, ouăle roşii, carnea de miel, sarea şi vinul) abia după ce acestea se sfinţesc şi după ce fiecare persoană participă la Liturghie.
Însă, pe lângă slujba de înviere, fiecare zonă georgrafică a țării iese în evidență prin diverse ritualuri.
Citește și: Iepurașul de Paște. De unde a început totul. Semnificaţia sacră, cea mistică şi cea cu fertilitatea
În Ţara Moţilor, în noaptea de Paşti se ia toaca de la biserică, se duce în cimitir şi este păzită de feciori. Iar dacă nu au păzit-o bine, şi a fost furată, sunt pedepsiţi ca a doua zi să dea un ospăţ, adică mâncăruri şi băuturi din care se înfrupta atât „hoţii”, cât şi „păgubaşii”.
Fetele se stropesc cu parfum să nu se ofilească
În Transilvania se practică ”stropitul fetelor”. Este un obicei preluat de la maghiari – băieţii merg în familiile în care există o fată sau mai multe, pe care le stropesc cu parfum, „ca să nu se veştejească”.
„Stropitul” este păstrat şi azi şi reprezintă un bun prilej pentru o reîntâlnire cu prietenii, şi, în fond, de distracţie.
În Ţara Bârsei, în jurul Brasovului, se face o petrecere care adună întreaga comunitate – obiceiul Junii Brasovului. Grupurile de tineri, organizate asemeni cetelor de calusari sau de colindători, cu vătaf şi
casier, strâng ouă de la tinerele fete, după care se merge către Pietrele lui Solomon, la picnic, unde vor avea loc întreceri. Cea mai cunoscută şi îndrăgită dintre ele este aruncarea buzduganului.
Citește și: Preotul care dă dezlegare la grătar în Vinerea Mare
În zona Câmpulung Moldovenesc, datina se deosebeşte prin complexitatea simbolurilor, a credinţei în puterea miraculoasă a rugăciunii de binecuvântare a bucatelor.
În zorii zilei de duminică, credincioşii ies în curtea bisericii, se aşază în formă de cerc, purtând lumânările aprinse în mână, în aşteptarea preotului care să sfinţească şi să binecuvânteze bucăţele din coşul pascal.
Citește și: De ce este iepurașul simbolul sărbătorilor pascale. Tradiția păgână preluată de creștini
În zona Bihorului, există o tradiţie care arată că oul împodobit de Paşte prevesteşte norocul: dacă după 40 de zile acesta nu se strică, atunci persoana va fi norocoasă.
În Maramureş, zona Lăpuşului. Dimineaţa în prima zi de Paşti, copiii (până la vârsta de 9 ani) merg la prieteni şi la vecini să le anunţe Învierea Domnului. Gazda dăruieşte fiecărui urător un ou roşu.
La Călăraşi, la slujba de Înviere, credincioşii aduc în coşul pascal, pentru binecuvântare, ouă roşii, cozonoc şi cocoşi albi. Cocoşii sunt crescuţi anume pentru împlinirea acestei tradiţii.
Ei vestesc miezul nopţii: datina din străbuni spune că, atunci când cocoşii cântă, Hristos a înviat! Cel mai norocos este gospodarul al cărui cocoș cântă primul. Este un semn că, în anul respectiv, în casa lui va fi belşug.
Citește și: Urmează un Paște pe care nu toți românii și-l permit. Cum arată prețurile uriașe din acest an
În Banat, la micul dejun din prima zi de Paşti, se practică tradiţia tămâierii bucatelor. Apoi, fiecare mesean primeşte o linguriţă de paşti (vin+pâine sfinţite).
De ce spală fetele clopotul cu apă neîncepută
În Bucovina, fetele se duc în noaptea de Înviere în clopotniţă şi spală limba clopotului cu apă neîncepută. Cu această apă se spala pe fată în zorii zilei de Paşti, ca să fie frumoase tot anul şi aşa cum aleargă oamenii la Înviere când se trag clopotele la biserică, aşa să alerge şi feciorii la ele, scrie Radioromaniacultural.
În Apuseni, femeile merg la cimitir în noaptea Învierii să aprindă lumânări la morminte, iar prima zi de Paşte începe cu împărtăşania cu pască, după ce credincioşii se spală cu apă în care a fost pus un ou roşu, o monedă de aur şi urzică.
Citește și: De ce costă ouăle Faberge milioane de €. Spun povestea unei familii ucise de comuniști
Tot în Apuseni, în noaptea de Paşti se ia toaca de la biserică, se duce la cimitir şi este păzită de feciori. Este simbolul luptei între „hoţi” şi „păgubaşi”, iar cei care pierd sunt datori cu un „ospăţ”, pregătit fie de cei care au încercat să fure toaca şi nu au reuşit, fie de cei care nu au fost în stare să o păzească.
În Moldova, în dimineaţa următoare după noaptea Învierii se pune un ouă roşu şi unul alb într-un bol cu apă ce trebuie să conţină monezi, copii trebuie să şi clătească fata cu apă şi să şi atingă obrajii cu oualele pentru a avea un an plin de bogăţii.
Tot în Moldova, în noaptea de Înviere, după slujba de la miezul nopţii, credincioşii obişnuiesc să însoţească momentul Învierii prin pocnitori care semnifică alungarea spiritelor rele.
Ce rol au hainele noi de Paște
La Înviere este bine să te îmbraci cu o haină nouă, îmbrăcămintea nouă, la fel ca şi apa, are un rol purificator.
Nu este bine să dormi de înviere, pentru că în restul anului vei fi somnoros, vei avea ghinion, viermii vor mânca semănăturile, recolta va fi distrusă şi te va prinde ploaia ori de câte ori vei vrea să lucrezi câmpul.
Lumânarea de la Înviere trebuie păstrată în casă şi aprinsă în caz de boală, calamităţi naturale, supărări.
Citește și: De ce este bine să avem pască pe masa de Paște. Semnificația biblică pe care mulți nu o cunosc
În dimineaţa Paştelui e bine să priveşti prima dată într-o cofă cu apă neîncepută. Se spune că vei avea vederea buna în restul anului.
Se spune că e bine să te speli pe faţă cu apă neîncepută dintr-o cană nouă, în care ai pus un ou roşu, unul alb, un bănuţ de argint şi un fir de iarbă verde, semne ale sănătăţii, prosperităţii şi sporului în toate.
Nu vei mai transpira tot anul
În ziua de Paşti nu se mănâncă oul cu sare, se spune că transpiri tot anul.
Pasca, crucea de pe ea sau anafura sunt considerate de leac, de aceea se păstrează bucăţi din ele peste an.
La masa de Paşti e bine să mănânci mai întâi un ou, se crede că acesta aduce sănătate trupului pe parcursul anului, apoi peşte şi pasăre, pentru a fi sprinten precum peştele şi uşor ca pasărea.
Cu cine ciocneşti ouăle vopsite în ziua de Paşti, te vei întâlni în lumea cealaltă.
De Paşti se aşeză o bucăţică de fier sub prag, ca o protecţie pentru casă.
Citește și: De ce este iepurașul simbolului sărbătorilor pascale. Tradiția păgână preluată de creștini
Dacă prima persoană care are grijă în casă este bărbat, vei avea noroc tot anul.
De Paşti, există credinţa că cerurile se deschid, permiţând sufletelor celor morţi să se întoarcă acasă, pentru a-şi proteja rudele dragi.
Se spune că cei ce mor în duminică de Paști sunt scutiți de Judecata divină, sufletele lor ajungând direct în rai.
Copii născuţi de Paşti sunt binecuvântaţi, având o viaţă luminată şi presărată cu noroc toată viaţa.
