Spațiul Schengen ne acceptă doar cu avioane și vapoare. Frontierele terestre rămân închise, motivul fiind migrația ilegală, cu toate că, din rapoartele autorităților, se înțelege că nu prin țara noastră preferă cei mai mulți migranți să ajungă în Vestul Europei.
Însă chiar și așa, Austria a ținut să reamintească Bucureștiului că această facilitate nu constituie o apartenenţă deplină la spaţiul Schengen.
Pe de altă parte, polițiștii de frontieră au descoperit altceva. Cantități impresionante de mărfuri ilegale, multe extrem de periculoase, au fost oprite la intrarea în țară. Unele dintre acestea veneau tocmai din Spațiul Schengen.
Ce mărfuri ilegale au fost confiscate înainte să intre în România. Unele veneau din Spațiul Schengen
Newsweek România vă prezintă, în exclusivitate, de unde au fost trimise substanțele interzise, țigările de contrabandă, deșeurile, armamentul, muniția, ori produsele contrafăcute, oprite la intrarea în țară, în 2023, de polițiștii de frontieră.
O mega captură de țigări de contrabandă a fost mediatizată în toamna anului trecut. Valoarea mărfii era de 1,5 milioane de euro și a fost descoperită pe 25 noiembrie 2023, la Punctul de Trecere a Frontierei Nădlac II - judeţul Arad.
Atunci, potrivit Poliției de Frontieră, s-a prezentat pentru efectuarea formalităţilor de frontieră, pe sensul de intrare în țară, un cetățean român, în vârstă de 45 de ani, conducând un ansamblu rutier înmatriculat în România. Conform documentelor însoțitoare ale mărfii, autocamionul circula pe ruta Germania - Republica Moldova, fiind încărcat cu hârtie.
Citește și: EXCLUSIV Prețul plătit ca să intrăm în Schengen. 8.000 de migranți ilegali rămân în România
La controlul specific, poliţiştii de frontieră au descoperit, în compartimentul destinat transportului de marfă, cantitatea totală de 1.120 de baxuri de țigări, în valoare totală de 7.280.000 de lei (1.456.000 euro).
Foto: Poliția de Frontieră- rol ilustrativ
Întreaga cantitate de ţigări a fost confiscată.
De altfel, conform datelor obținute de Newsweek România de la Poliția de Frontieră, în primele 11 luni ale anului 2023, poliţiştii de frontieră - independent sau în colaborare cu inspectorii vamali ori reprezentanţi ai altor instituţii abilitate - au reţinut în vederea confiscării aproximativ 44,4 milioane pachete cu ţigări, în valoare de 75,5 milioane lei.
De asemenea, în perioada de referinţă au mai fost descoperite 16.700 kg de tutun şi 9,750 kg de tutun narghilea.
Au fost identificate şi destructurate trei grupuri organizate, în vederea săvârşirii infracţiunii de contrabandă cu ţigări, în care au fost identificate 47 persoane.
Citește și: EXCLUSIV Motiv să nu intrăm în Schengen? S-a dublat numărul migranților ilegali prinși la graniță
Din cazuistica înregistrată, s-a constatat faptul că traficanţii proveneau, preponderent, din Bulgaria, Cehia, India, Turcia, Moldova, Muntenegru, Serbia, Ungaria, Ucraina, România etc.
Cea mai întâlnită metodă folosită de contrabandiști pentru a introduce țigările în România rămâne în continuare trecerea acestora peste “frontiera verde” de către cărăuși, în general prin locuri greu accesibile polițiștilor de frontieră, transportate până la locurile de depozitare sau până la mijloacele de transport.
O altă metodă des întâlnită este reprezentată de introducerea ilegală a țigărilor în România prin ascunderea acestora în mijloacele de transport (în diferite spaţii special amenajate din mijloacele de transport sau în părțile componente ale acestora).
Una dintre cele mai utilizate este „metoda capac”, care constă în ascunderea pachetelor de țigarete printre alte categorii de mărfuri sau ascunderea în locașuri special amenajate, precum pereți dubli, rezervoare duble etc.
De unde vin drogurile în România
Dar nu numai țigări au fost descoperite la granițele României. Poliția de Frontieră a transmis că numărul infracțiunilor pe linia traficului de droguri a crescut în acest sector cu peste 50%.
”Referitor la competenţa Poliţiei de Frontieră, precizăm faptul că, începând cu data de 01.05.2009, această linie de muncă a fost preluată de Poliţia Română în vederea evitării suprapunerilor de competenţă în gestionarea unor astfel de cazuri.
Foto: Poliția de Frontieră - rol ilustrativ
În situaţia în care Poliţia de Frontieră depistează astfel de cazuri, conform legii, acestea sunt predate procurorului care deleagă continuarea cercetărilor către ofiţeri de poliţie judiciară, în vederea continuării cercetărilor.
Citește și: Duș rece! Austria anunță când intră România în Schengen și cu frontierele. „Sunt simple speculații”
Având în vedere atribuţiile instituţiei noastre de supraveghere şi control la trecerea frontierei, activităţile de prevenire şi combatere a traficului de droguri desfăşurate de Poliţia de Frontieră Română sunt concertate cu acţiunile celorlalte instituţii din ţară şi străinătate implicate în lupta împotriva traficului de droguri.
Astfel, în primele 11 luni din anul 2023, poliţiştii de frontieră – independent sau în colaborare cu lucrători ai structurilor cu competenţe pe linia combaterii traficului ilegal de droguri şi substanţe interzise - au depistat 5,42 kg cocaină, 3,5 kg heroină, 3,9 kg canabis, 1.507.492 bucăţi produse psihotrope, fiind constatate 164 de infracţiuni pe această linie, în creştere cu peste 54% faţă de perioada similară din 2022.
Persoanele implicate provin din Afganistan, Belgia, Brazilia, Bulgaria, Franța, Germania, Israel etc”, a transmis Poliția de Frontieră.
În vara acestui an, la Vama Bechet, un cetățean bulgar a încercat să aducă în România droguri de risc în valoare de 3 milioane de euro.
Şoferul transporta, conform documentelor de însoţire, seminţe de floarea soarelui şi cilindri hidraulici şi avea ca destinaţie Suedia.
Însă, în compartimentul de marfă, polițiștii de frontieră au descoperit mai multe cutii cu medicamente.
În urma controlului amănunțit s-a stabilit că pachetele respective conţineau 79.119 blistere cu 1.186.785 de comprimate, ce aveau ca substanţă activă Alprazolam, substanţă care se găseşte în Tabelul nr 3 din Legea 143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri.
Camionul a fost sechestrat, iar cercetările au fost preluate de DIICOT. Șoferul a fost arestat.
Întreaga cantitate de medicamente a fost trimisă spre expertiză la laboratorul de specialitate, rezultatul fiind pozitiv.
În cauză, cercetările sunt continuate de procurorii DIICOT - Serviciul Teritorial Craiova, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de introducere sau scoatere din ţară, precum şi importul ori exportul de droguri de risc, fără drept, la finalizare urmând a fi luate măsurile legale ce se impun.
Ce deșeuri sunt trimise în România și pe unde intră
Deșeurile care sunt trimise în România pentru a fi distruse nu pot ajunge oricum. Cu toate acestea, polițiștii de frontieră au descoperit transporturi ilegale la granițele țării. Iar numărul transporturilor ilegale a crescut simțitor față de anul trecut.
În conformitate cu H.G. 1005/2012 privind organizarea şi funcţionarea Gărzii Naţionale de Mediu, Autoritatea competentă pentru gestionarea deşeurilor la nivel naţional este Garda Naţională de Mediu, instituţie aflată în subordinea Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor.
În punctele de trecere ale frontierei, pentru mărfurile de acest tip care îndeplinesc condițiile de intrare în țară, organele vamale efectuează operațiunile vamale, respectiv de control al legalității importului.
Totodată, conform legislației în vigoare, importul deșeurilor se face pe baza licenței de import, care se eliberează numai cu acordul Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor și al Ministerului Sănătății.
Astfel, intrarea în țară a mijloacelor de transport, încărcate cu astfel de mărfuri, este permisă de organele vamale, numai dacă li se prezintă licența de import cu acordul scris al Ministerului Mediului și Ministerului Sănătății.
Aproximativ 66 de tone de deșeuri oprite la PTF Borș II și Nădlac II Foto: Poliția de Frontieră - rol ilustrativ
Din punct de vedere procedural, poliţiştii de frontieră sesizează lucrătorii Gărzii de Mediu care, în urma analizării documentelor care însoţesc marfa, verifică dacă sunt îndeplinite condiţiile de intrare în ţară.
În situaţiile în care se constată că nu este respectată legislaţia în domeniu, reprezentanţii Gărzii de Mediu dispun măsura nepermiterii accesului pe teritoriul României pentru mărfurile în cauză. După finalizarea activităţii de control, marfa este returnată, în ţara de origine, societăţilor comerciale expeditoare.
Astfel, în primele 11 luni ale anului 2023, Poliţia de Frontieră a întreprins acţiuni în colaborare cu reprezentanţii Gărzii de Mediu în vederea combaterii introducerii în ţară a transporturilor ilegale de deşeuri, fiind descoperite 5.853 tone, după cum urmează:
- Metale: 1.655.605 kg
- Textile îmbrăcăminte: 1.057.277 kg
- Sticlă: 23.270 kg
- Plastic 385.056 kg
- Carton şi hârtie: 1645.490 kg
- Altele (deşeuri amestecate: mobilier, acumulatori, componente auto etc.): 2.566.561 kg
Astfel, comparativ cu perioada similară a anului anterior, se constată că, în acest an au fost descoperite de 2,2 ori mai multe transporturi ilegale de deşeuri.
Instituția amintește că în acest an, numai la Punctele de Frontieră Borș II și Nădlac II au fost oprite peste 51 de tone de deșeuri ilegale.
”Poliţiştii de frontieră bihoreni și arădeni au efectuat în perioada 30.06.-01.07.2023, pe sensul de intrare în ţară, controlul specific asupra a patru automarfare conduse de cetăţeni români.
Aceştia transportau, conform documentelor de însoțire a mărfii, cauciucuri și calculatoare second hand, materiale plastice, diverse bunuri de la societăți comerciale din Ungaria și Marea Britanie, pentru firme din România.
Existând suspiciuni cu privire la legalitatea transporturilor în cauză, poliţiştii de frontieră au solicitat sprijin autorizat reprezentanților Comisariatului Județean Bihor și Arad din cadrul Gărzii Naționale de Mediu și reprezentanților Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorului Bihor și Arad.
În urma verificărilor efectuate, s-a constatat faptul că automarfarele erau încărcate cu 51.160 kilograme de deșeuri, pentru care șoferii nu au prezentat documentația necesară prevăzută de lege pentru importul acestor produse.
În consecinţă, autorităţile de control nu au permis accesul pe teritoriul României pentru aceste mijloace de transport”, se arată într-un comunicat al IGPF.
Traficul ilegal cu arme și muniție. Unii traficanți vin din Austria
În acest an, la nivelul întregii țări, au fost descoperite 2.767 arme (1.530 arme cu aer comprimat, 1.204 pistoale cu gaze, 9 puşti de vânătoare, 1 pistol militar şi 23 alte arme), 5.041 cartuşe, 221.639 bucăţi materiale pirotehnice, 9,6 kg materiale explozive, o grenadă şi 202 componente pentru arme, în comparaţie cu primele 11 luni 2022, când au fost descoperite 21 arme, 2.245 cartuşe, o grenadă, 48 componente arme și 7.290 buc. materiale pirotehnice, a transmis Poliția de Frontieră.
Foto: IGPF- rol ilustrativ
Conform sursei citate, persoanele care au comis infracţiuni la regimul armelor şi muniţiei provin din Austria, Belgia, Bulgaria, Cipru, Croaţia, Danemarca, Franţa, Germania, Israel, Italia, Malta, M. Britanie, R. Moldova, Norvegia, Olanda, Portugalia, România, SUA, Spania, Turcia, Ucraina și Ungaria.
Un caz semnificativ a fost înregistrat la PTF Isasccea, când într-un camiona au fost descoperite 1.520 de arme neletale supuse autorizării, de diferite modele și calibre, precum și 120 încărcătoare cu o capacitate de 18 cartușe.
Produse contrafăcute ajung pe piața din România la prețuri de marfă de lux. Unele erau destinate Europei de Vest
În primele 11 luni ale anului 2023, Poliţia de Frontieră Română, împreună cu alte autorităţi competente, a desfăşurat acţiuni de depistare a celor care au ca preocupare traficul cu produse contrafăcute, acţionându-se cu precădere în punctele de trecere a frontierei, dar şi în zona de frontieră, constatându-se fapte de încălcare a regimului drepturilor de proprietate intelectuală cu preponderenţă la intrarea în România.
În urma acestor acţiuni, poliţiştii de frontieră au depistat 1.116 fapte de natură infracţională din domeniul bunurilor contrafăcute, de 3,1 ori mai mult, comparativ cu aceeaşi perioadă din 2022, când au fost depistate 356.
Mii de bunuri de lux, susceptibile a fi contrafăcute, în valoare de aproximativ 3.500.000 milioane de lei, descoperite în P.T.F. Calafat - Foto: IGPF
În urma acestor acţiuni, au confiscat – independent sau în colaborare cu lucrătorii vamali - bunuri contrafăcute purtând mărci internaţionale protejate, după cum urmează:
• 351.732 bucăţi articole de îmbrăcăminte şi lenjerie;
• 109.304 perechi încălțăminte;
• 243.908 bucăţi produse cosmetice şi de parfumerie;
• 26.485 bucăți articole de marochinărie;
• 2.820 bucăţi ochelari de soare;
• 12.745 bucăţi accesorii telefoane (căşti, huse, încărcătoare);
• 560 bucăţi ancore chimice epoxidice;
• 309.530 jucării.
În toate cazurile, bunurile au fost ridicate în vederea confiscării şi trimise spre expertizare titularului de marcă.
Din cazuistica înregistrată în ultimul an, s-a constatat că cetăţenii implicaţi în aceste activităţile ilegale proveneau preponderent din România, Turcia, Bulgaria şi R. Moldova.
Din analiza fenomenului infracţional, rezultă că rutele folosite pentru introducerea mărfurilor contrafăcute în România sunt China-România - pe mare şi / sau Turcia-România.
Poliţiştii de frontieră au constatat faptul că cele mai multe cazuri au fost depistate la frontiera româno-bulgară, în zona de competenţă a I.T.P.F. Giurgiu, fiind produse aduse din Turcia, pentru România sau ţări din vestul Europei.
Din cazuistica înregistrată, s-a mai constatat că produsele cel mai frecvent falsificate sunt cele cu valoare adăugată mare şi o rată ridicată a vânzărilor (produse cosmetice, jucării, piese de schimb auto, produse din sticlă, produse ceramice, textile, încălţăminte sport, ceasuri, software, telefoane mobile).
”Precizăm că bunurile contrafăcute nu pot fi evaluate (sunt bunuri fără valoare), acestea urmând a fi distruse după reţinere, în conformitate cu prevederile legale.
Citește și: EXCLUSIV Câți migranți ce „amenințau Austria” au fost prinși în 2022 la granița României cu Ungaria
În cazurile persoanelor depistate de către poliţiştii de frontieră încercând să introducă sau să scoată ilegal în / din ţară produse contrafăcute, se fac cercetări cu privire la săvârşirea infracţiunii de „punere în circulaţie fără drept a unui produs purtând o marcă identică sau similară cu marca înregistrată pentru produse identice sau similare” faptă prevăzută şi pedepsită de art. 90, alin.1, lit. b din Legea 84/1998, cu modificările și completările ulterioare”, a subliniat IGPF.
Polițiștii de frontieră au amintit de un caz din luna iulie a acestui an când la PTF Calafat a fost confiscat un transport de articole vestimentare contrafăcute. Dacă ar fi ajuns pe piața neagră și ar fi fost comercializare ca produse de marcă, valoarea acestora ar fi fost de peste 2.000.000 de lei. Camionul, înmatriculat în Polonia și condus de un cetățean belarus, a fost confiscat. Conform documentelor, camionul era utilizat pentru transportul diverselor bunuri pe ruta Grecia- Ungaria.
Ce înseamnă că intrăm în Schengen aerian și maritim
”Schengen Air înseamnă că pasagerii care vin din România şi Bulgaria nu vor mai fi supuşi unui alt control al paşapoartelor decât cel al companiei aeriene la poarta de îmbarcare”, a explicat pentru AFP Ministerul de Interne din Austria.
Iar "în prezent nu există negocieri privind aderarea" propriu-zisă şi, prin urmare, "nu există o dată" pentru punerea în practică, a precizat ministerul.
Condiţiile puse de Viena pentru "Schengen Air" sunt: creşterea operaţiunilor Frontex în Bulgaria şi bani de la Comisia UE pentru o protecţie solidă a frontierelor externe.
Foto: Profimedia Images
Citește și: Nicolae Ciucă, despre intrarea în Schengen: Real succes, PNL a tratat dosarul ca prioritate absolută
Ministerul de Interne de la Viena a precizat pentru agenţia austriacă de presă APA că solicită, de asemenea, sporirea controalelor la frontierele terestre şi ca solicitanţii de azil, în special din Afganistan şi Siria, să fie preluaţi de România şi Bulgaria.
Precizările Austriei vin după ce România şi Bulgaria au anunţat anterior că au ajuns la un acord cu această ţară pentru a beneficia de libera circulaţie în spaţiul Schengen la nivel maritim şi aerian, problema frontierelor terestre fiind amânată pentru mai târziu.
