Multe primării nu au alocate bugete pentru branşările şi racordurile solicitate de localnici în afara acestor proiecte.
Extinderea reţelelor de apă şi de canalizare în judeţ înseamnă, de fapt, două provocări: una, construirea propriu-zisă a sistemului de apă, iar a doua, conectarea propriu-zisă a locuinţelor şi gospodăriilor.
Cât costă legarea unei locuinţe la reţelele de apă şi de canalizare? Ar trebui să fie gratuite
ApaVital, beneficiara unei finanţări europene de 340 de milioane de euro, va încheia cel mai târziu în 2026 campania de extindere a reţelelor pe care le administrează.
Pe lângă acest proiect, primăriile unor comune au prins finanţări prin Programul Naţional de Investiţii „Anghel Saligny” pentru înfiinţarea unor reţele similare pe plan local – care şi acestea se vor finaliza în următorii 2-3 ani. Mai rămâne să fie încheiate contracte cu localnicii.
Primarul din Dobrovăţ le spune sătenilor că nu plătesc branşarea, dar să nu renunţe la fântâni.
Un apel al primarului comunei Dobrovăţ arată că sunt câteva capcane până să aibă omul ţeava trasă în casă. Cătălin Martinuş se referă la contractul încheiat astă-vară de ApaVital cu o asociere de firme condusă de Casrep, care au termen 25 de luni să construiască reţele de apă şi de canalizare în localităţi din sud-estul judeţului, inclusiv în Dobrovăţ.
Edilul a ţinut să sublineze că toate branşamentele la sistemul de apă şi racordurile la cel de canalizare se vor face gratuit. Este vorba de ţevile de la conducta principală şi căminele care vor fi construite la limita fiecărei curţi ce va fi conectată la cele două reţele. De acolo până în casă, costul este suportat de proprietar.
„Ne propunem realizarea a cel puţin 500 de racorduri” şi, „tocmai pentru că suntem conştienţi că va fi greu să atingem cele 500 case alimentate cu apă, racordurile sunt cuprinse în proiecte şi vor fi gratuite” – atât pentru cei din proiecte, cât şi ulterior, a dat primarul asigurări.
Costurile de conectare vor fi acoperite din bugetul local, a mai precizat el. Cât priveşte consumul, primarul Martinuş a subliniat că asta nu înseamnă că oamenii trebuie să renunţe la fântâni.
Citește mai multe pe Ziarul de Iași.