Faptul că Uniunea Europeană va insista asupra aceloraşi reguli de joc în relaţiile viitoare cu Regatul Unit"nu ar trebui să fie pentru britanici o surpriză", a declarat la Bruxelles negociatorul-şef al UE pentru Brexit, Michel Barnier.
Acest oficial, care şi-a prezentat mandatul pentru a purta negocierile, i-a recomandat premierului britanic, Boris Johnson, să arunce o privire pe declaraţia politică comună a UE şi Marii Britanii din octombrie 2019.
Acolo se stipulează la punctul 17 că ambele părţi vor depune eforturi pentru raporturi comerciale echitabile, potrivit aceloraşi reguli (level playing field). Barnier a afirmat că, dacă guvernul britanic va respecta pe viitor regulile europene, atunci şi raporturile economice vor putea fi strânse.
Dacă britanicii vor să se separe de piaţa internă europeană şi de regulile acesteia, precum şi de uniunea vamală, atunci alegerea le aparţine. Oricum, în cadrul negocierilor care vor debuta peste câteva săptămâni în vederea unui acord comercial, tendinţa nu este de apropiere mutuală, ci de separare.
„Atât de apropiată pe cât a fost de noi Marea Britanie în calitate de membră a Uniunii Europene ea nu va mai putea fi pe viitor", a conchis Barnier la sediul Comisiei Europene din Bruxelles.
Johnson respinge regulile stricte
Aproape concomitent, premierul britanic Boris Johnson s-a prezentat la Londra în faţa presei, schiţând strategia sa de negociere. Johnson a respins cererea din Bruxelles, de stabilire a unor relaţii economice mutuale, în baza unor reguli egale stabilite prin acord.
Johnson a declarat că nu este nevoie de un astfel de acord, fiindcă Regatul Unit este oricum mai bun decât UE în domeniile protecţia mediului, siguranţa produselor şi drepturile angajaţilor.
„Nu avem nevoie de un nou acord", a subliniat Boris Johnson. El vrea un acord de liber schimb pe modelul acordului "CETA", încheiat între UE şi Canada.
Totuşi, şi în CETA este vorba de reguli egale în numeroase domenii economice.
În plus, Comisia Europeană a atras atenţia că în acordul semnat cu Canada nu figurează afacerile bancare şi serviciile financiare. Aceste servicii însumează însă 80 la sută din „exporturile" britanice în Uniunea Europeană.
Astfel, recunoaşterea automată a produselor financiare britanice în toate statele UE, aşa-numitul „Passporting", ar dispărea. Iar efectele unei astfel de evoluţii asupra marelui centru financiar de la Londra sunt imprevizibile.
„Nu vreau să ştiu nimic despre scenarii apocaliptice", a declarat premierul Johnson, răspunzând întrebărilor critice ale unei jurnaliste.
„Economia noastră înfloreşte şi prosperă şi asta aşa va rămâne", a subliniat el. Premierul a amintit de rădăcinile societăţii britanice, ale unei mari naţiuni de navigatori şi exploratori.
„Pornim într-o mare călătorie, de care mulţi nu ne-au crezut în stare", a afirmat Johnson. Avem acum în faţa ochilor noştri întreaga lume, a adăugat el.
Un Brexit dur este încă posibil
La Bruxelles însă, Michel Barnier are ochii aţintiţi asupra datei de 31 decembrie. Aceasta este în continuare „o prăpastie adâncă".
Dacă până la sfârşitul anului, până la finalul fazei de tranziţie, nu se va putea semna un acord cu Regatul Unit, atunci în 2021 se vor introduce taxe vamale şi controale la frontieră. Din perspectiva UE, timpul rezervat negocierilor este foarte scurt.
Potrivit primului calendar prezentat de Barnier, sunt planificate doar două runde ample de tratative. În octombrie vor fi prezentate rezultatele, astfel încât să poată lua forma unui acord înainte de sfârşitul anului şi să fie aprobate la timp de diversele instanţe ale UE.
Pe lângă acordul de liber schimb, UE îşi doreşte şi un acord de cooperare cu Regatul Unit în domeniul politicii externe şi de securitate. Se urmăreşte ca organele de poliţie şi serviciile secrete să coopereze în continuare şi să facă schimb de date.
În chestiunea sancţiunilor împotriva Rusiei, Iranului sau altor state se doreşte ca UE şi Marea Britanie să adopte în continuare poziţii similare. Şi premierul britanic s-a pronunţat la Londra pentru cooperare în materie de politică externă.
Peştii, subiect de dispută politică
Până la vară urmează a fi semnat deja un acord piscicol, care va reglementa accesul în apele teritoriale britanice începând din 2021. Pescarii francezi, belgieni şi olandezi vor să-şi poată arunca năvoadele în continuare în apele din jurul insulelor britanice, bogate în peşte.
Premierul Johnson vrea însă să acorde prioritate pescadoarelor britanice şi să exercite control asupra apelor teritoriale proprii. Totuşi, capturile pescarilor britanici sunt până în prezent vândute preponderent pe piaţa UE. Astfel că, pentru ei, accesul la piaţa comună europeană va fi o chestiune decisivă pe viitor.
Din perspectiva volumului, chestiunea pescuitului este un detaliu nesemnificativ în relaţiile comerciale dintre UE şi Marea Britanie, însă din perspectivă politică este una brizantă, subliniază Comisia Europeană. Franţa, de pildă, va fi foarte atentă la modul în care se va comporta guvernul britanic în această chestiune.
Negocieri în martie
Prima rundă de negocieri între cele 27 de state membre ale UE şi fostul membru Marea Britanie vor debuta în martie. "Dorim să rămânem parteneri şi purtăm negocieri cu bune intenţii şi în regim de transparenţă", a asigurat Michel Barnier.
Spre deosebire de alte tratative comerciale, toate documentele privind evoluţia negocierilor cu Regatul Unit vor fi publicate în permanenţă.
Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat pentru DW vineri, cu puţin timp înainte de Brexit, că UE este pregătită pentru o eventuală eşuare a negocierilor privind comerţul liber. „Suntem într-o poziţie incipientă puternică", a asigurat ea.
