Balauru, Gică Cioc, Nicolae Purcică, zis Nae Chioru, Sandu Moise au fost printre primii interlopi din România.
Ei proveneau din cartierul Ferentari, cel mai rău famat din țară, de aici plecând cele mai agresive și violente clanuri de bandiți.
Citește și: Care sunt cele mai periculoase orașe din România. Bucureștiul nici nu prinde Top 10
În anii 40 și 50, celebrul comisar Eugen Alimănescu a reușit însă să reducă substanțial criminalitatea folosind metode puțin obișnuite pentru acele vremuri.
Nae Chioru, care ucisese zeci de oameni, ciuruit de polițiști
Cel mai cunoscut criminal din Ferentari a fost Nicolae Purcică, zis Nae Chioru, un nume care stârnea groază în anii de după cel de-al Doilea Război Mondial, conform Historia.
După ce săvârșise mai multe crime înfiorătoare în Ferentari şi terorizase Bucureştiul cu jafuri şi tâlhării, Nae Chioru ajunsese în 1947 un nume cunoscut în întreaga ţară şi era dat în urmărire generală.
Deşi figura era cunoscută oamenilor legii, ani de zile nimeni nu a reuşit să intre în cuibul criminalului. Pentru că Ferentariul nu mai era un loc sigur, Nae Chioru şi-a mutat cartierul la Oradea şi a adus teroarea în Transilvania. Banda lui Nae Chioru a recurs aici la zeci de atacuri armate, lăsând în urmă zeci de cadavre ale unor oameni nevinovaţi.
Nae Chioru nu se limita doar la a-şi tâlhări victimele şi a le lua banii. Ucidea de plăcere şi se spune că obişnuia să-şi tranşeze victimele cu cuţitul precum animalele la abator.
Celebrul comisar Eugen Alimănescu a plecat la Oradea pentru a da de urma criminalului. Investigaţiile poliţistului au scos la iveală un tipar al crimelor. Cele mai multe victime tâlhărite erau călători cu trenul spre Oradea în scop de afaceri.
Alimănescu a pus la cale un flagrant chiar în tren şi aşa a dat de urma lui Nae Chioru. Nu l-a ucis pe loc şi l-a urmărit până în momentul în care criminalul intenţiona să facă o nouă victimă. Interlopul nu a mai apucat să ducă fapta la bun sfârşit, fiind pus la pământ de o rafală de gloanţe venită din partea oamenilor comisarului.
Balauru şi Sandu Moise
În vara anului 1945, Capitala a fost lovită de un val de crime înfiorătoare. Majoritatea victimelor erau bărbaţi tineri, iar atrocităţile se petreceau noaptea. Nu mai puţin de 15 bărbaţi împuşcaţi au fost găsiţi în vara anului 1945 pe străzile din Bucureşti.
Cazul a revenit aceluiaşi comisar Alimănescu, spaima bandiţilor şi tâlharilor din Bucureşti. Prima ipoteză a fost că asasinii ar fi sovietici, după originea gloanţelor descoperite la locul faptelor.
Pentru că majoritatea victimelor erau bandiţi recidivişti, Alimănescu a ajuns la concluzia că la mijloc era o răfuială între clanurile de bandiţi din Ferentari. Aşa a ajuns la bandele lui Gică Cioc, zis Balauru, şi Sandu Moise.
Cele două grupări mafiote erau rivale şi îşi disputau cartierele din Bucureşti. Conflictul dintre cei doi interlopi care îşi disputau supremaţia a mers atât de departe încât Moise i-a furat iubita lui Gică Cioc.
S-au omorât între ei din cauza unei femei
Înfuriat la culme, banditul din urmă a început să asasineze toţi colaboratorii lui Sandu Moise şi era decis să-şi ucidă adversarul şi fosta iubită, care între timp devenise amanta duşmanului. Văzând că Cioc îi asasina partenerii, Moise a trecut şi el la atac şi a început să ucidă membri ai clanului advers.
Aşa a ajuns Bucureştiul să fie plin de cadavre de bandiţi. Alimănescu a dat de urma celor doi capi chiar în noaptea de Revelion din acel an. Ştia că Moise petrece alături de amantă într-un local din Bucureşti. Şi-a luat oamenii şi a organizat o descindere chiar în noaptea dintre ani.
Până să ajungă însă Alimănescu la Sandu Moise, acestuia i-a venit de hac chiar Gică Cioc, cel care alesese şi el noaptea de Revelion pentru a-şi ataca duşmanul.
În vreme ce comisarul se pregătea de atac la uşa localului, cei doi interlopi şi găştile lor se măcelăreau înăuntru. Atât Gică Cioc, cât şi Moise au murit în noaptea de Revelion.
