Generalul-locotenent André Steur, comandantul Forțelor Aeriene și Spațiale Regale Olandeze, a făcut această recomandare în timpul unui discurs la Conferința Globală a Șefilor Forțelor Aeriene, desfășurată la Londra.
„Deficiențele actuale din cadrul alianței se vor agrava semnificativ dacă SUA trebuie să se concentreze din ce în ce mai mult pe evoluțiile actuale și viitoare din Indo-Pacific”, a declarat Steur, solicitând totodată o „analiză amănunțită” a obiectivelor Procesului de Planificare a Apărării al NATO.
NATO, investiție de 344.440.000.000$ în arme dacă SUA pleacă din Europa. De ce sisteme este nevoie
În special sunt vizate „investițiile” în capacități de comandă și control, sisteme cibernetice, avioane de luptă de a cincea generație, servicii de informații, supraveghere și recunoaștere (ISR), avioane cu rază lungă de acțiune și avioane cisternă.
„Mai presus de toate, sunt necesare buzunare adânci pline de muniție”, a remarcat el, „deoarece numerele contează în lumea în care trăim”.
Citește și: Europa are nevoie de 4.200 rachete să se protejeze de Rusia. România nu are niciuna
Pentru a compensa echipamentele care ar putea fi retrase de SUA în sprijinul nevoilor europene, ar trebui achiziționate echipamente de înlocuire, inclusiv 400 de avioane de vânătoare, 20 de distrugătoare, 24 de baterii de rachete sol-aer, 10 submarine de atac cu propulsie nucleară, 600 de tancuri principale de luptă, 800 de vehicule de luptă de infanterie pe șenile, 200 de elicoptere de atac și alte sisteme de arme de ultimă generație, conform unei analize realizate de think tank-ul Internațional pentru Studii Strategice (IISS), cu sediul în Marea Britanie. Conform datelor IISS factura totală ar fi de 344,44 miliarde dolari.
5% din PIB
Comentariile lui Steur vin după ce aliații NATO au convenit asupra unui obiectiv de cheltuieli de 5% din PIB, rezultat al presiunilor exercitate de președintele Donald Trump asupra națiunilor europene de a face mai mult pentru propria securitate, pe fondul tensiunilor transatlantice privind fiabilitatea Washingtonului ca aliat. Contribuind la sentimentul de incertitudine al Europei, ambasadorul SUA la NATO, Matthew Whitaker, ar fi declarat în luna mai că discuțiile despre retragerea a zeci de mii de soldați americani de pe continent vor începe „mai târziu în acest an”.
Se apără întreg continentul
La nivel operațional, Steur a mai spus că alianța „ar trebui să se abțină de la a se concentra doar pe construirea fortăreței Europa” prin consolidarea forțelor și a materialelor de război pe flancul estic, deoarece continuarea acestui proces riscă să piardă „agilitatea și flexibilitatea” în executarea conflictelor viitoare.
Citește și: După modelul României, Bulgaria ia rachete antinavă NSM. Flancul estic al NATO, 100% apărat
Pentru a contracara problema, el a subliniat necesitatea „de a rămâne imprevizibili și de a păstra capacitatea de a ataca oricând, oriunde, în cazul în care Federația Rusă nu invadează Țările Baltice, ci în altă parte”.
Părând să sublinieze amenințarea Rusiei, el a spus: „[B]ineînțeles că înțeleg că trebuie să ne ocupăm mai întâi de crocodilul cel mai apropiat de canoe. Dar dacă apare Fălci la orizont? Nu ar trebui să fie și acesta pe radarele noastre europene?”
El a spus că o nevoie viitoare de a „sprijini eforturile aliate” în Africa, Indo-Pacific sau Orientul Mijlociu necesită „un set echilibrat de forțe care pot asigura alianța, dar pot combate răul la nivel mondial”.
Ceea ce „mă îngrijorează profund”, a spus Steur, este lipsa de atenție legată de abordarea de luptă „la 360 de grade” a NATO, acesta argumentând și în favoarea „nevoii de a ne consolida capacitățile de putere aeriană în general pentru a ne îndeplini responsabilitățile colective”.
