O fregată franceză şi una românească navighează în tandem în Marea Neagră; manevrele şi exerciţiile lor sunt observate de la câteva mile marine de o navă rusească - distanţă suficientă, nicio discreţie, dar nici vreo intervenţie, relatează AFP.

Din 13 decembrie, timp de trei săptămâni, fregata multirol (FREMM) Auvergne, de 140 de metri lungime - 6000 de tone de oţel cu echipamente de monitorizare şi informaţii, cu torpile şi rachete de croazieră şi EXOCET, face un "număr de echilibristică" în zona respectivă, potrivit comandantului Pierre du Vignaux - singurul din echipaj al cărui nume poate fi dezvăluit.

Misiunea presupune exercitarea dreptului de navigaţie în Marea Neagră şi angajamentul Franţei faţă de libertatea respectivă, alături de statele riverane partenere din NATO.

Citește și: Cu ce se apără România la Marea Neagră: trei fregate, o corvetă, 30 de MiG-uri și 17 avioane F-16

Comandantul, numit de subordonaţi Paşa, subliniază că "Franţa nu este în prezent în conflict cu nimeni". "Facem uz de dreptul nostru de navigaţie fără naivitate, având o atitudine fermă, dar nu provocatoare. Situaţia este complexă, n-ar fi nevoie de mare lucru pentru a o răsturna", arată el.

Agitaţia din Marea Neagră creşte odată cu tensiunile internaţionale. Occidentul acuză Rusia de concentrarea de trupe la frontiera cu Ucraina; gesturile diplomatice sunt tot mai frecvente, dar obiectivele Moscovei nu sunt clare.

Fregata franceză, a cărei misiune era planificată de multă vreme, a ajuns exact când trebuia pentru a observa "orice este neobişnuit pe apă sau sub apă", spune du Vignaux. Prezenţa nedisimulată şi în acelaşi timp controlată a navei este întâmpinată de ruşi pe măsură.

Citește și: Parlamentul European impune certificatul verde. Decizia, susținută de Curtea Generală a UE

După plecarea fregatei româneşti şi a patru avioane de vânătoare ale Forţelor Aeriene Române, cărora li se alătură în ultimul moment două avioane italiene, Auvergne intră în apele internaţionale. Moscova a trimis în zonă mai întâi fregata Amiral Essen, apoi încă una, Amiral Makarov, pentru a "escorta" nava franceză.

Avioane rusești au survolat nava franceză

La bord se fac glume pe seama însoţitorilor vigilenţi. În 21 decembrie, două avioane de vânătoare Suhoi au survolat fregata franceză, dar fără a depăşi limitele: au trecut o singură dată, nu prea aproape, fără a bloca deplasarea navei.

De ambele părţi, toată lumea ştie că un simbol poate fi exploatat. Când fregata sub tricolor albastru-alb-roşu a sosit în Marea Neagră, armata rusă a anunţat că începe "monitorizarea" activităţilor ei, deşi şeful statului-major al Franţei îl informase dinainte pe omologul său din Rusia. Simbolurile care le plac unora îi deranjează pe alţii.

Un ambasador european la Paris şi-a exprimat satisfacţia faţă de impunerea dosarului rus printre priorităţile Uniunii Europene. El subliniază că este în joc capacitatea UE de a-i face faţă preşedintelui rus Vladimir Putin.

La o întrevedere recentă cu ambasadorii europeni, ministrul francez al apărării, Florence Parly, "toate întrebările au fost despre ameninţarea rusă, fie despre Rusia şi Ucraina, fie despre Marea Neagră, fie despre Wagner (grupare de mercenari ruşi - n. red.) în Sahel sau în sudul Libiei", spune diplomatul, într-un dialog cu AFP. "De ce aduce Putin atât de mulţi oameni la frontiera ucraineană? Ceea ce face nu are logică. A văzut că este luat în serios când e agresiv", adaugă el.

În acest context geopolitic, pe care echipajul trebuie să îl aibă în vedere, tot ce face Auvergne este urmărit cu atenţie. "Vom fi atenţi să nu ni se interpreteze greşit zborurile de către ţările riverane", confirmă locotenentul Cyril în elicopterul de bord Caiman, care dă ocol fregatei pentru a-i spori capacitatea de culegere de informaţii.

Cu toată presiunea suplimentară, "nu suntem cowboy, e important să nu greşim", arată un căpitan de fregată. El reaminteşte accidentul tragic din 1988, în timpul războiului dintre Iran şi Irak, când un crucişător american a doborât din greşeală un avion de linie, omorând 300 de oameni, printre care mulţi copii. "Cel mai greu e să înţelegi bine ce se întâmplă. Trebuie perceput zgomotul de fond (...) şi în timpul acţiunii, când se accelerează puţin, trebuie găsită şi rezolvată anomalia".

Pe puntea lui Auvergne, unde acţionează şeful de cart cu echipa sa, şi în centrul operaţional, echipajul se străduieşte să interpreteze în timp real informaţiile de la numeroşii senzori. E puţin spus că fregata nu este singură. Cu albastru apar aliaţii, cu roşu adversarii - în cazul de faţă, ruşii; cu verde, actorii neutri - mai ales nave comerciale sau pescadoare. Omul interpretează ceea ce spun computerele, dar în acelaşi timp scrutează orizontul.

"Suntem într-o perioadă de criză. Este mult mai complicat de apreciat momentul de răsturnare" decât pe timp de război, când "imediat ce soseşte inamicul, tragi în el", rezumă un căpitan de corvetă. "Poţi ajunge într-o situaţie care nu este război, dar rachetele zboară".

De aici şi importanţa repetării la nesfârşit a exerciţiilor, pentru ca fiecare la postul său să ştie exact ce are de făcut. Al treilea ofiţer în lanţul de comandă susţine că "Trebuie să fii gata de acţiune. Suntem".