Cum le afectează modificarea Codului de Procedură Penală pe victimele violenței domestice

DE Flavia Drăgan | Actualizat: 25.06.2018 - 15:21

O femeie violată ar putea depune mărturie de față cu agresorul ei, dacă nu demonstrează instanței că are `motive de temere”, conform unei modificări votate în Codul de Procedură Penală.

SHARE

Asta, deși o altă lege, votată în aceeași seară cu modificarea CPP, îi garantează victimei că agresorul nu se va putea apropia de ea. 

În ciuda îndoielilor exprimate de organizațiile neguvernamentale și de politicieni după modificarea CPP, victimele violenței în familie ar putea beneficia în continuare de măsurile de protecție prevăzute de Legea 217/2003, a explicat, pentru Newsweek România, avocata Giulia Crișan, din Baroul București, specializată în dreptul familiei. 

Discuțiile despre cât de protejate vor mai fi victimele violenței domestice au apărut după ce aleșii au votat mai multe prevederi controversate la Codul de Procedură Penală. Opoziția politică a acuzat că aceste modificări protejează inculpații și agresorii. 

Însă, în aceeași seară, luni, parlamentarii au votat și modificări la Legea 217/2003, privind protejarea victimelor violenței domestice, inițiate chiar de Guvernul PSD.

Cum a fost introdus ordinul de protecție provizoriu în România 

Modificările la Legea 217/2003 erau obligatorii pentru România, pentru armonizarea legislației naționale cu prevederile Convenției de la Istanbul, document pe care Bucureștiul l-a ratificat în 2016.  

Cea mai importantă prevedere din această lege se referă la emiterea ordinului de protecție provizoriu. Astfel, în cazul în care o femeie este bătută de soțul ei, poliția va putea interveni fără să aibă nevoie de acceptul soților pentru a intra în casă și, pe baza situației constatate, poate emite pe loc un ordin de protecție provizoriu. Ordinul va fi ulterior confirmat de un procuror, care îl va trimite la instanță pentru confirmare, a explicat avocata Giulia Crișan, care oferă asistență juridică femeilor victime ale violenței domestice, la asociația Anais.  

O altă modificare importantă este că victima nu mai este obligată să părăsească domiciliul, așa cum se întâmpla până acum, pentru că agresorul este scos din casă. Totuși, dacă victima alege să plece, autoritățile locale trebuie să se asigure că au înființat adăposturi pentru victime. 

Citiți aici Legea 217/2003, în forma trimisă spre promulgare președintelui Iohannis. 

Protest al feministelor în fața Ministerului de Interne, în 2017. Ele cereau ca oamenii legii să se implice mai mult pentru rezolvarea cazurilor de violență domestică. FOTO: Facebook Feminism România 


„Este inuman ca o victimă să stea față în față cu violatorul când depune mărturie”

„Votul la Codul de Procedură Penală aduce niște modificări care, din punct de vedere al drepturilor omului, sunt inacceptabile. Faptul că o victimă a unui viol ar trebui să stea față în față cu agresorul, în momentul în care depune mărturie, este inuman”, a declarat Oana Bîzgan, deputată independentă și fostă șefă a Comisiei pentru Egalitate de Șanse. 

Și deputatul PNL Ovidiu Raețchi este de părere că Legea 217 va fi greu de aplicat, dacă modificările la Codul de Procedură Penală rămân în vigoare: „Nu este nimic logic în aberațiile legislative ale PSD. Sunt, pur și simplu, legi făcute din perspectiva unor oameni care au fost cercetați penal sau condamnați și care vor ca acest lucru să nu se mai repete”. 

SURSĂ: Rețeaua pentru prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor 


„Legea privind violența în familie prevede că agresorul nu trebuie să se apropie de victimă sau după caz, de membrii familiei acesteia, dar o modificare a Codului de Procedură Penală specifică faptul că suspectul poate asista la audierile martorilor. De asemenea, potrivit modificărilor votate luni, dacă fapta nu este dovedită într-un an de zile, cauza este clasată. Gândiți-vă, vă rog, la celebrul caz Cioacă-Elodia. Am mai fi avut un ucigaș tras la răspundere, în condițiile în care cercetarea a fost atât de complexă și a durat ani de zile? Singura soluție este ca judecătorii CCR să înțeleagă semnificația acestor prevederi, să le declare neconstituționale și Codul se va întoarce în Parlament. Măcar așa mai câștigăm timp si ne apropiem de alegerile din 2020, singurele care mai pot opri ofensiva PSD-ALDE”, a adăugat Ovidiu Raețchi. 

CITEȘTE ȘI: Codul de Procedură Penală, votat cu dedicație pentru Dragnea. Opoziția îl va ataca la CCR

Și deputata Oana Bîzgan a arătat și alte modificări ale CPP care le-ar putea afecta pe victimele violenței domestice: de exemplu, prin eliminarea dintre mijloacele de probă a înregistrărilor, respectiv prin imposibilitatea de a folosi, într-o altă cauză, rezultatele unei percheziții informatice, cazurile de pedofilie sau de abuz sexual descoperite tangențial nu vor mai putea fi pedepsite, nici realizarea și distribuția de înregistrări cu victime ale traficului de persoane sau violului, ceea ce contravine articolului 50 al Convenției de la Istanbul (privind răspunsul imediat, prevenirea și protecția oferită de autorități,n.r.).

Unde ar putea apărea probleme între Legea 217 și modificările la CPP 

În vreme ce deputații consultați de Newsweek România, care au susținut în Parlament adoptarea prevederilor la Legea 217, sunt de părere că efectele Legii 217 pot fi anulate de unele dintre modificările aduse CPP, avocata Giulia Crișan arată că nu trebuie făcute confuzii între o lege civilă și una penală și că modificările nu se bat cap în cap. 

Articolele din CPP care ar putea fi problematice pentru victimele violenței domestice 

  1. La articolul 92, alineatele (2) şi (7) se modifică şi vor avea următorul cuprins: „(2) Avocatul suspectului sau inculpatului poate solicita să fie încunoştinţat de data şi ora efectuării actului de urmărire penală ori a audierii realizate de judecătorul de drepturi şi libertăţi. Încunoştinţarea se face prin notificare telefonică, fax, e-mail sau prin alte asemenea mijloace. Suspectul sau inculpatul poate participa la efectuarea oricărui act de urmărire penală sau la orice audiere, la solicitarea acestuia. În cazul în care martorii sau subiecţii procesuali consideră că au motive de temere în legătură cu aceste împrejurări pot solicita, potrivit legii, procurorului sau judecătorului statut de persoană ameninţată sau protejată, după caz, atât în faza de urmărire penală cât şi de judecată.
  2. La articolul 305, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alin. (11 ), cu următorul cuprins: „(11 ) În celelalte situaţii, altele decât cele menţionate la alin. (1), organul de urmărire penală dispune începerea urmăririi penale cu privire la faptă. În termen de maximum un an de la data începerii urmăririi penale cu privire la faptă organul de urmărire penală este obligat să procedeze fie la începerea urmăririi penale cu privire la persoană, dacă sunt îndeplinite condiţiile legale pentru a dispune aceasta măsură, fie la clasarea cauzei.” 
  3. La articolul 162, alineatul (4) se modifică şi va avea următorul cuprins: „(4) Obiectele care nu au legătură cu cauza se restituie persoanei căreia îi aparţin, în termen de 30 de zile de la data ridicării, cu excepţia celor care sunt supuse confiscării, în condiţiile legii sau pentru care a fost obţinut ulterior mandat de percheziţie.” 

Citiți aici toate modificările aduse Codului de Procedură Penală

„Există o prevedere în textul legii care spune că martorii sau subiecții procesuali, cum ar fi victimele, dacă consideră că au motive de temere pot cere protecție, prin care pot refuza să lase agresorul să participe la audierea lor. Acum, că se pot face abuzuri ...”, a arătat Giulia Crișan. 

De asemenea, avocata a explicat că, în cazul violenței în familie, nu sunt percheziții. ”Perchezițiile se fac, de exemplu, pentru trafic de persoane. Desigur, dacă polițistul se duce și consemnează cum a găsit victima și descoperă și droguri, se poate autosesiza, dar nu vorbim de percheziții în cazurile în care se emit ordine de protecție provizorii”. 

Avocata a mai atras atenția că Legea 217/2003 este o lege civilă, ea reglementează ordinele de protecție care se emit de o instanță civilă. Giulia Crișan este de părere că un an pentru rezolvarea cauzelor de violență domestică este suficient, însă probleme vor fi la instrumentarea cazurilor de viol și omoruri, unde ”ar trebui să vină cu amendamente. Termenul de un an a fost gândit pentru evaziunile economice, pe ei acolo îi doare sufletul”. 

„Mai există, însă, și o altă situație, cea în care pe lângă violența domestică, pentru care se obține ordinul de protecție, femeia poate face plângere penală pentru loviri și alte violențe (infracțiune pedepsită de Codul Penal, în articolul 193, n.r.), cu agravanta că e membră de familie și atunci intră pe Legea 217. Acolo, spune legea, ca să îl condamne pe agresor, trebuie ca victima să aibă 90 de zile de spitalizare, acolo este o problemă, pentru că la 90 de zile de spitalizare pentru vătămare corporală, victima este deja în comă. Dacă ajungem la plângere penală cu victima, în acel an în care ar trebui rezolvat cazul, se cunoaște agresorul, un an este suficient pentru instrumentarea cauzei, când victima vine cu certificatul medico-legal cu zilele de spitalizare”, a mai spus avocata.  

În ceea ce privește articolul 162, modificat de CPP, avocata a atras atenția că Legea 217 permite folosirea ca probe a înregistrărilor cu telefonul, fotografiilor, mesajelor, emailurilor. ”Articolul 162 nu o va împiedica pe victimă să obțină un ordin de protecție provizoriu”, a spus Giulia Crișan. 

„Dacă îmi moare o femeie, o să-l mai intereseze pe parlamentarul care a ridicat mâna?”

Fundația Sensiblu este una dintre puținele organizații din Capitală care primește victime ale violenței domestice. De la începutul anului până acum, cele 80 de locuri ale adăpostului au fost mereu ocupate, a spus directoarea fundației, Cristina Horia.

”Dacă îmi moare mie o femeie ... dacă o ia și o omoară când se întâlnește cu ea la tribunal, ce fac? Eu pe cine dau vina? O să-l mai intereseze pe acel parlamentar care a ridicat mâna când a votat modificarea Codului de Procedură Penală? O să îl mai intereseze pe el de femeia mea? Nu, el și-a atins obiectivele”, a acuzat Cristina Horia, care a subliniat că modificările aduse CPP arată că nu există toleranță zero față de violență, pentru că, atunci, aleșii ar avea acest lucru în minte când modifică legile. 

CITEȘTE ȘI: La ce folosește presiunea Străzii și în ce condiții se poate ajunge la alegeri anticipate

SURSĂ: Rețeaua pentru prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor 


„Mi-a fost și frică să citesc modificările la Cod, pentru că senzația pe care o am în ultimul timp este că nu mai avem timp să ne facem treaba și să avem grijă de femeile care ne solicită ajutorul, ci stăm să rezolvăm niște prostii care se întâmplă și care ne fac viața din ce în ce mai dificilă. Mi se pare că cineva încearcă să ne țină ocupați”, a continuat directoarea Fundației Sensiblu.

Și Mihaela Săsărman, directoarea organizației neguvernamentale Transcena, care a militat pentru implementarea prevederilor Convenției de la Istanbul în România, a apreciat că modificările aduse CPP ”ne fac viața mai grea. Sunt drepturi ale victimelor care sunt încălcate”. 


CITEȘTE ȘI: Consiliul Legislativ desființează modificările la legea penală în favoarea lui Dragnea

Violența în familie, în cifre

În anul 2017, 84 de oameni au murit, în urma violențelor în familie, potrivit datelor Inspectoratului General de Poliție, furnizate la solicitarea centrului FILIA.  

  1. 20.531 de fapte de loviri și alte violențe comise între membrii familiei
  2. Agresori: 18.835 bărbați  (92%), 1.588 femei (7,7%), 85 băieți și 23 fete.
  3. Victime: 15.584 femei (76%), 4.029 bărbați (20,5%), 538 fete și 466 băieți.
  4. 181 de violuri
  5. 44 de agresiuni sexuale
  6. 108 de acte sexuale cu minor
  7. 84 de omoruri, dintre care: 46 de femei, 26 de bărbați și 12 copii; în 73 de cazuri, omorurile au fost comise de bărbați adulți

SURSĂ: Rețeaua pentru prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor 

Ce prevede Convenția de la Istanbul 

Convenția Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și violenței domestice, cunoscută drept ”Convenția de la Istanbul”, pe care România a ratificat-o prin Legea 30/2016, prevede introducerea ordinului de protecție provizoriu, oferirea de servicii integrate victimelor violenței domestice (cooperare între instituțiile statului - Poliție, Direcții de Asistență Socială) și scoaterea femeilor din mediul violent. Actul mai stipulează și înființarea de adăposturi pentru victime, precum și o linie telefonică gratuită, la care ele pot cere ajutor, dar și sancțiuni penale pentru agresorii care încalcă ordinele de protecție. Convenția mai prevede și interzicerea crimelor de onoare, mutilării genitale, căsătoriilor forțate. 

Comentarii

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te
© 2019 NEWS INTERNATIONAL S.A.