UPDATE: Președintele Klaus Iohannis a declarat, după ședința CSAT, că „trebuie să ne asigurăm că suntem pregătiți pentru orice scenariu” și că „actuala criză provocată de Rusia este despre securitatea întregului spațiu euroatlantic”.
Klaus Iohannis a atras atenția că România are peste 600 km de frontieră comună cu Ucraina şi trebuie să ne asigurăm că suntem pregătiţi pentru orice scenariu posibil.
Totodată, reiterăm susținerea pentru integritatea teritorială și suveranitatea Ucrainei și a celorlalți parteneri estici, precum și pentru consolidarea rezilienței acestora.
Trebuie însă să fim pregătiți și pentru scenariul în care partea rusă va refuza să continue calea dialogului”, a atras atenția Klaus Iohannis.
În acest sens, a subliniat că „actuala criză dovedește o dată în plus ceea ce am spus constant la nivel aliat încă de la începutul primului meu mandat: consolidarea prezenței Aliate pe Flancul Estic al NATO, inclusiv în țara noastră, este foarte importantă pentru stabilitatea regională, dar și pentru securitatea Alianței în ansamblul său și a cetățenilor din statele aliate. Indiferent de evoluțiile actuale din regiune, NATO trebuie să își mențină la nivel ridicat capacitatea de descurajare și apărare, care să îi permită să își îndeplinească eficient obiectivele strict defensive – repet, strict defensive – pentru care Alianța a fost creată.
Subliniez încă o dată că măsurile luate de NATO până în prezent pentru întărirea prezenței militare pe Flancul de Est reprezintă un răspuns eminamente defensiv la riscurile, amenințările și provocările de securitate în creștere din regiune”.
Totodată, președintele a mai spus că „suntem gata să găzduim o prezență aliată crescută pe teritoriul nostru. De altfel, în urma anunțurilor SUA și ale Franței, suntem în contact cu cei doi aliați pentru a stabili concret modalitățile de realizare pe teritoriul nostru a prezenței militare a celor doi parteneri”.
----
Pe ordinea de zi a şedinţei sunt incluse, potrivit Administraţiei Prezidenţiale, subiecte referitoare la situaţia de securitate în zona extinsă a Mării Negre şi pe Flancul Estic al NATO şi măsuri privind dezvoltarea capacităţilor de răspuns la noile provocări ale mediului de securitate şi creşterea rezilienţei.
Ministrul Apărării, Vasile Dîncu, a declarat, miercuri, că discuţia din CSAT va avea în vedere impactul unui posibil conflict asupra României şi va propune un set de măsuri în acest context.
Citește și: Pentagonul a emis ordinele de desfășurare în Europa de Est a 8.500 de militari
„Discuţia se va axa pe problema impactului unui posibil conflict asupra României, atât impactul economic, impactul cu privire la rezilienţa generală a societăţii noastre, impactul asupra opiniei publice şi vom propune un set de măsuri pentru că în această situaţie, chiar dacă nu se pune problema unei intervenţii militare a NATO, indiferent de ceea ce se întâmplă, sigur că vor fi consecinţe în lanţ asupra securităţii zonei şi cred chiar şi asupra întregii Europe, pentru că este vorba de lanţul de aprovizionare cu energie, este vorba de sistemul bancar şi alte lucruri", a spus Dîncu.
El a adăugat că „nu se pune problema de a trimite soldaţi sau echipamente în Ucraina".„Dacă vă uitaţi şi în regulile NATO, nici NATO nu poate să facă acest lucru, pentru că dislocarea oricăror trupe se poate face numai în cazul în care este ameninţată o ţară membră a NATO. În cazul Ucrainei nu este vorba de asta", a detaliat ministrul Apărării.
Citește și: Rusia face manevre cu peste 6.000 de militari în proximitatea Ucrainei şi în Crimeea anexată
Întrebat de o eventuală activare a rezerviştilor din armată, Vasile Dîncu a spus că „nu suntem într-o asemenea situaţie".
Şedinţa CSAT a fost convocată de preşedintele Klaus Iohannis după ce vinerea trecută a avut o întâlnire la Palatul Cotroceni cu premierul Nicolae Ciucă pentru a discuta despre situaţia de securitate de pe Flancul Estic al Alianţei Nord-Atlantice.
