VIDEO 2019 Newsweek Energy Summit: Toată lumea e de acord, OUG 114 trebuie eliminată

DE Mircea Marian | Actualizat: 14.11.2019 - 15:11

La un an de la adoptarea legii offshore, Newsweek România a organizat o dezbatere cu cei mai importanți actori din piață despre resursele energetice și modul în care ele sunt utilizate.

SHARE

Toți cei prezenți la acest summit au fost de acord că ordonanța de urgență 114/2019 a creat probleme uriașe, iar investițiile în exploatarea gazelor din Marea Neagră trebuie deblocate.

Dincolo de situația resurselor offshore, România are probleme urgente, nerezolvate, legate de asigurarea gazelor pe perioada iernii, dacă Rusia va întrerupe tranzitul prin Ucraina, au arătat mai mulți dintre vorbitori.

Rusia va crea probleme României

„Noi nu știm de unde ne vor veni gazele de la 1 ianuarie“, a afirmat Niculae Havrileț, membru în Consiliul de Administrație al Romgaz. Havrileț a fost directorul Autorității Naționale de Reglementare în Energie între 2012 și 2017.

Afirmația sa vine în contextul în care Rusia și Ucraina negociază prelungirea acordului de tranzit al gazelor rusești către Europa, care expiră pe 31 decembrie 2019, și, potrivit analiștilor, sunt mari șanse ca cele două țări să nu ajungă la o înțelegere până la 1 ianuarie.

Deputatul PSD Iulian Iancu a explicat că, într-o zi de iarnă, România consumă 75 de milioane de metri cubi de gaze.

Din aceștia, 60 de milioane de metri cubi pot proveni din resursele interne, iar alte cinci milioane de metri cubi pot veni prin conductele din Ungaria și Bulgaria.

„Ne lipsesc zece milioane de metri cubi“, a arătat Iancu. „Vor crea probleme reale României“, a arătat deputatul PSD, referindu-se la Rusia.

SABOTAJ Ministrul demis al Finanțelor, Orlando Teodorovici, și Darius Vâlcov, fostul consilier al Vioricăi Dăncilă, sunt autorii ordonanței care a destabilizat piața de energie românească - Foto: INQUAM PHOTOS

Potrivit unui plan adoptat de guvern în februarie 2019, dacă Rusia întrerupe tranzitul gazelor prin Ucraina, deficitul de gaze pentru aprovizionare ar fi zero, dacă sunt condiții normale de iarnă, cu temperaturi medii de -5 grade, dar poate ajunge la un deficit de maximum 11 milioane de metri cubi pe zi (adică peste 300 de milioane într-o lună), dacă temperaturile medii scad la -15 grade.

Termenul luat în calcul pentru sistarea gazelor din Rusia este de 30 de zile. Dacă acest scenariu devine realitate, documentul arată că România are la dispoziție mai multe soluții: să extragă gaze din depozitele de înmagazinare, să producă energie pe combustibil alternativ (păcură, gaze de furnal) și surse regenerabile, să întrerupă livrarea de gaze către consumatorii comerciali sau să „aplice măsuri care nu au la bază mecanismele pieței”.

În acest moment, România poate înmagazina, în cele șase depozite de gaze, puțin peste 3 miliarde de metri cubi de gaz.

Ungaria are depozite în care intră 6,3 miliarde de metri cubi și în 2019 a planificat să și le umple 100%, tocmai pentru a preveni o eventuală criză ruso-ucraineană, dar și pentru a avea de unde vinde unor eventuali clienți aflați în nevoie urgentă, precum România.

 

PNL vrea consens pe legea offshore

La dezbaterea organizată de Newsweek România a participat și ministrul desemnat al Economiei, deputatul PNL Virgil Popescu, care a spus că își dorește un consens în legătură cu exploatarea gazelor din Marea Neagră.

„Îmi doresc să avem un consens politic pe gazele din Marea Neagră. Pe proiecte majore a sosit momentul să avem consens“, a declarat Virgil Popescu.

De altfel, ministrul desemnat al Economiei a declarat și la audierile din comisiile parlamentare că nu vrea să modifice această lege prin ordonanță de urgență.

El a insistat că, dacă va modifica legea offshore, și-ar dori să aibă unanimitate în Parlament, iar eventualele modificări le va discuta cu operatorii perimetrelor concesionate în Marea Neagră.

Popescu a susținut că nu-i este clar dacă unii dintre cei care dețin licențe de exploatare vor să se retragă – așa cum presa a relatat că ar intenționa compania americană Exxon.

 

Ajutor pentru consumatorul vulnerabil

Virgil Popescu s-a referit și la distorsiunile generate de OUG 114/ 2018 și la necesitatea de a modifica această ordonanță.

„OUG 114 a creat mari dezechilibre în piață. Plafonarea prețurilor la gaze n-a dus la o ieftinire pentru populație. Producătorii au mărit prețul la consumatorul industrial: 25% la gaze, 28% la energie electrică“, a arătat deputatul PNL.

Popescu a explicat că acest fapt a dus la scăderea competitivităţii industriei româneşti, scumpiri și inflaţie. Consumatorul casnic nu a beneficiat de plafonarea preţului gazelor la 68 de lei pe MWh, ci practic s-a făcut un transfer de profit de la producător, la furnizor. 

„A ajuns prețul mai mare ca pe bursa de la Viena“, a arătat liberalul.

Parlamentarul PNL a explicat cum au profitat producătorii de OUG 114/ 2018: „Producătorii au vândut pachete mari la furnizori, le-au vândut la consumatorii industriali și după aceea au importat de la Gazprom la prețuri mari și au cerut ANRE să recunoască aceste costuri“.

El a spus și că subvenționarea gazelor către întreaga populație nu este normală. De altfel, Popescu a afirmat în repetate rânduri că este nevoie de identificarea și protejarea consumatorilor vulnerabili.

„Modul în care toţi consumatorii casnici sunt subvenţionaţi acum trebuie să înceteze“, a declarat deputatul PNL.

Anterior, la audierile în comisiile parlamentare, el a recunoscut că definirea consumatorului vulnerabil va fi o problemă: „Nu este ușor de definit consumatorul vulnerabil, dar prețul de 68 lei/MWh nu este un ajutor, ci o subvenție pentru toată lumea. Trebuie un calendar de abrogare, stabilit împreună cu Comisia Europeană. Trebuie definit consumatorul vulnerabil“.

Pedepse de la Comisia Europeană

Efectul OUG 114/2018 la Bruxelles: Comisia Europeană a activat o cauză împotriva României, cauză blocată la CJUE, pentru că introducea bariere împotriva exporturilor de gaze naturale.

„Acum suntem în ultima fază: trebuie să ne conformăm deciziei Comisiei Europene până la 26 decembrie, adică să modificăm legislația. (…)

Legislația primară, în momentul în care avem un termen destul de strâns, poate fi modificată prin OUG. Acest guvern nu mai poate emite OUG-uri și ne apropiem de linia roșie.

Așteptăm să fie cineva dispus să modifice această legislație“, a explicat, la Summit Energy 2019, Claudiu Dumbrăveanu, șeful Direcției generale piața de energie și prețuri al ANRE.

În plus, tot această ordonanță a declanșat o procedură de infringement, întrucât a introdus distorsiuni și bariere în calea comerțului cu energie și gaze naturale. 

În martie 2019, Comisia Europeană anunța declanșarea procedurilor de infringement împotriva României întrucât: „În urma analizării măsurilor legislative adoptate de România în decembrie 2018, Comisia a constatat că sistemul preţurilor angro reglementate nou introduse pe piaţa gazelor din România este contrar cerinţelor juridice ale UE.

De asemenea, Comisia consideră că aceste măsuri nu sunt adecvate pentru atingerea în mod sustenabil a obiectivului de a proteja consumatorii casnici împotriva creşterilor excesive de preţ“.

Prună: OUG 114 ar trebui abrogată mâine

Deputata USR Cristina Prună a fost cel mai dur critic al OUG 114/ 2018. „OUG 114/ 2018 ar trebui abrogată și mâine. Este blocată la comisia de buget-finanțe.

Nu sunt o fană a ordonanțelor de urgență, dar se justifică urgența de a abroga părțile care țin de energie“, a spus Prună, la dezbaterea Energy Summit 2019. Ea a arătat că această ordonanță este vinovată pentru faptul că sectorul energetic din România este încremenit.

„Acum un an ne așteptam ca acum să avem investițiile în Marea Neagră pornite. Dar nu s-a întâmplat. De ce? Dintr-o frică a statului de a lăsa concurența să-și spună cuvântul în domeniul gazelor.

România a încremenit în sectorul energetic. Concurența re­gională nu a stat pe loc. OUG 114/ 2019 poartă vina“, a declarat deputata USR.

Și deputatul PSD Iulian Iancu a fost de acord că această ordonanță a fost o greșeală, dar nu a avansat o soluție. În ceea ce privește posibila abandonare de către Exxon a licenței de exploatare a gazelor din Marea Neagră, el a sugerat că Romgaz ar trebui să fie parte a „construcției“ care va prelua acel perimetru de exploatare a gazelor.

Cernavodă, departe de certitudini

Directorul general al Centralei Nucleare de la Cernavodă, Cosmin Ghiță, a spus că, deși negocierile cu China General Nuclear Power continuă, acestea sunt departe de a fi finalizate. „Proiectul Unităților 3 și 4 a fost demarat în 2002. S-a încercat atragerea de investitori din UE. Am eșuat din cauza crizei economice globale.

În 2014 s-a făcut o nouă licitație, câștigată în 2015 de China General Nuclear, cu care ne aflăm în negocieri. Am semnat un memorandum și acorduri preliminare.

Suntem departe de a lua o decizie finală de investiții. Mai avem cel puțin doi ani de proceduri de îndeplinit, inclusiv la Uniunea Europeană.

Noi lucrăm cu scenarii. Unul este continuarea negocierilor cu China General Nuclear, sau, dacă se schimbă abordarea, avem un scenariu de rezervă prin care să dezvoltăm un reactor, cu sprijinul statului. Este o decizie investițională a statului român.

În următorul an avem nevoie de o decizie, ca să nu fie prea târziu să construim o nouă unitate“, a explicat Ghiță.

În septembrie 2019, secretarul american al Energiei, Rick Perry, și ministrul român de Externe, Ramona Mănescu, au semnat un memorandum de înţelegere între Guvernele României şi Statelor Unite privind cooperarea în domeniul nuclear civil.

Memorandumul de înțelegere urmează să servească ca bază pentru încurajarea cooperării bilaterale în promovarea de tehnologii de ultimă generaţie în domeniul nuclear.

În aceste condiții, e neclar dacă va mai fi aplicat acordul dintre Nuclearelectrica şi compania chineză China General Nuclear Power, semnat în luna mai 2019, pentru a construi în parteneriat public-privat reactoarele 3 şi 4 ale centralei nucelare de la Cernavodă, o investiţie de peste 6 miliarde de euro. 

Acest memorandum a fost prefigurat de discuțiile dintre Donald Trump și Klaus Iohannis, în august 2019. „Încurajăm puternic colaborarea strânsă a industriilor noastre pentru a sprijini obiectivele României în domeniul energiei nucleare civile”, se arăta în Declarația comună semnată de președinții Klaus Iohannis și Donald Trump în luna august la Casa Albă.

Participanți de excepție la 2019 Newsweek Energy Summit - Foto: INQUAM PHOTOS

Bryan Wilson Jardine, Avocat, Managing Partner la Wolf Theiss București - Foto: INQUAM PHOTOS

 

Melania Amuza, Expert în energie, Avocat Foto: INQUAM PHOTOS

Claudiu Dumbrăveanu, Director General, Direcția Generală Piața de Energie şi Prețuri a ANRE - Foto: INQUAM PHOTOS

Gabriel Dumitrașcu, Expert în energie, fost președinte al Board-ului RADET - Foto: INQUAM PHOTOS

Martin Moise, Vicepreședinte PATRES, Organizația Patronală a Producătorilor de Energie din Surse Regenerabile din România - Foto: INQUAM PHOTOS

Cosmin Drăgoi, General Manager Finacon - Foto: INQUAM PHOTOS

Cristian Diaconescu, fost Ministru de Externe al României - Foto: INQUAM PHOTOS

Filip Cârlea, Expert în securitate energetică, Director al Centrului pentru Energie Regenerabilă și Eficiență Energetică - Foto: INQUAM PHOTOS

Cosmin Ghiță, CEO al Societății Naționale Nuclearelectrica - Foto: INQUAM PHOTOS

General (r) Dr. Ing. Alexandru Grumaz, Președintele Centrului de Analiză și Studii de Securitate - Foto: INQUAM PHOTOS

Marius-Gabriel Ioniță, Fondator Axionet - Foto: INQUAM PHOTOS

Daniel Pintilie, Fondator și CEO Watto Stations - Foto: INQUAM PHOTOS

Daniel Butucel, Partnership Manager la Over4 și Project Specialist la RoGBC - Foto: INQUAM PHOTOS

Cristian Cucu, CIO Nuclearelectrica - Foto: INQUAM PHOTOS

Iulian Iancu, Președinte al Comisiei pentru Industrii și Servicii din Camera Deputaților - Foto: INQUAM PHOTOS

Virgil Popescu, Ministru al Energiei - Foto: INQUAM PHOTOS

Cristina Prună, Deputat - Foto: INQUAM PHOTOS

Varinia Radu Șerban, Partner & Head of Oil & Gas, CEE and Deputy Head of EPC - Foto: INQUAM PHOTOS

Doru Vișan, Secretar de Stat la Ministerul Energiei - Foto: INQUAM PHOTOS

Virgiliu Ivan, Membru în Directoratul Transelectrica- Foto: INQUAM PHOTOS

Niculae Havrileț, Membru în Consiliul de Administrație al Romgaz- Foto: INQUAM PHOTOS

Constantin Gheorghe, Președinte al Autorității Competente de Reglementare a Operațiunilor Petroliere Offshore la Marea Neagră (ACROPO) - Foto: INQUAM PHOTOS

Comentarii

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te
© 2019 NEWS INTERNATIONAL S.A.